Nu stiu daca ati vazut documentarul de pe Travel Channel, asa ca, pentru ca l-am gasit pe Vimeo m-am gandit sa-l impart cu voi. Romania, asa cum prea putini dintre noi au avut ocazia s-o vada. Vizionare placuta!

O alta mostra de magie

Ea o numeste – in joaca – „Clar-vedere”. Eu zic insa ca-i tot un fel de magie, pe care doar zanele bune si atente o stiu face. Atunci cand stii in adancul sufletului tau de unde vin toate si cum se cheama ele … atunci e magie 🙂 Fara alte prezentari, Doamnelor si Domnilor: Delia Apostol!

In urma cu 17 ani am intalnit o femeie impreuna cu care am reusit sa dezvolt o relatie de prietenie ce dureaza si astazi. Eram foarte tanara, iar o prietena ca ea, mult mai matura, mi-a prins foarte bine. De profesie avocat si profund implicata-n actiuni de voluntariat in vremuri in care cuvantul “voluntariat” era greu inteles, aceasta femeie mi-a adus cateva plusuri in viata. Am sa o numesc Ana pentru voi. N-am sa va povestesc despre contributia ei pozitiva, directa sau indirecta asupra vietii mele, dar am sa va povestesc o intamplare reala din viata ei.

Aniversarea casatoriei unor prieteni, eveniment petrecut ieri, – Felicitari si inca o mie de ani impreuna la fel de indragostiti, Diana si Liviu! – mi-a inspirat aceasta postare. Cum pastrezi o casnicie lunga si fericita? Ce faci cand simti ca explodezi, cand apar acele conflicte ireconciliabile? Sigur, teoria spune ca exista comunicarea, ca ea este singura ce poate rezolva orice. Ca macar unul din doi trebuie sa fie intelept si sa cedeze, ori macar sa dea impresia ca cedeaza pana ce apele se linistesc … Eu nu am pregatirea necesara si nici dreptul sa dau sfaturi, dar am o povestioara care poate raspunde frumos la intrebarea aceasta:

Pisicutei mele ii place dimineata sa se … pisiceasca … fireste, doar e pisica, nu?! Uitandu-ma mai atent la ea, mi-am dat seama ca … si eu iubesc pisiceala. Asta-i un punct comun 🙂 Dar mai avem un punct comun! Si ea si eu il iubim pe el … pe Fat-Frumos in pijama … pentru ca ne rasfata cat in Luna … si in Soare.

Ma innebunesc dupa ifosele unora, munca asidua de a parea altceva decat sunt pana cand, intr-o fractiune de secunda darama printr-un gest ori o replica tot castelul de nisip ce se vroia acoperire a micimii lor.