Asteptand avionul

Asteptandu-si avionul in Praga, Republica Ceha, pianistul si muzicianul Maan Hamadeh s-a asezat la pianul public si a interpretat faimoasa…

Va simtiti batrani vreodata?

Asta mi-a cerut pustiul din spatele tejghelei de la fast-food. I-am dat o hartie de 5 dolari si am inceput sa sap in buzunarul din dreapta … am scos niste tifon si doua-trei monede, o fisa pentru caruciorul de la supermarket … Avand deja mana pustiului intinsa in fata mea, am inceput sa caut si in celalalt buzunar dupa maruntisul necesar, cand vocea din spatele coafurii Emo a rostit cel mai dur lucru ce mi-a fost spus vreodata: „E OK, a zis. Iti dau discountul pentru cetateni in varsta.”

Haideti sa credem in povesti!

Puteam sa-i spun, la fel de bine, “Minunatii” si nu exageram deloc. Jura Marcu Dimitrie este un om minunat. Cititi-i blogul si motivatia ocupatiei sale si-o sa-mi spuneti ce simtiti dupa … Eu imi iau portia de curat, autentic, frumos, de cate ori are vreme sa scrie si pe blog. Astazi m-am decis sa va arat o surpriza de la acest om de o puritate aproape ireala. Cine este el aflati cercetandu-i blogul. Nu va grabiti, faceti-o temeinic pentru ca in fiecare fraza el ascunde cate-o pilda, ne spune cate-o poveste …

Desi in fata calculatorului cea mai mare parte a timpului, si gand de vacanta inca nu, ma bucur de evadarile prietenilor mei. Astazi Cascada Sipot – Sapanta/Maramures. Nu va fi o cronica turistica, ci vor fi mai degraba cateva detalii plus fotografii oferite de Gabriela:

Pentru Rege, in 3D

Ati avut vreodata un sef care pur si simplu cerea imposibilul? Daca da, acordati-i cateva minute protagonistului acestui adorabil scurt metraj animat: For the King. Proiect de absolvire a cursului de animatie 3D sustinut la Idefagskolen in Norvegia pentru Amund Lundvall, Tarje Pladsen, Håvard Munkejord si Jørn Paulsen. Excelent!

Acestea sunt cele mai grele: vara, la mare, in plin sezon. Despartirile astea le duci greu. Am patit odata. Era mai frumoasa ca marea. Era frumoasa tare. A vrut neaparat sa impartim totul echitabil. Mai am si acum scoica aia mica si superba. Nu se aude nimic cand o pui la ureche dar imi aminteste de ea. Ea a ramas cu Marea Neagra, tarmul de la Sulina pana la Vama Veche si o parte din litoralul bulgaresc. Zilele trecute cand m-a vazut intamplator, eu m-am emotionat. Mi-a incurcat numele -Elian – dar si-a amintit foarte exact ca imi plac poeziile. … si scoicile
– „Si scoicile” am adaugat. „Marile … Marile nu-mi plac” i-am zis.
Intr-un cliseu desuet, mi-a scris iubirea numele pe nisipul de la mare. Si mi l-a scris gresit. – Emilian Eli Pintea