O zi de lucru

Un domn. Il vom numi D1. Exercitiu de imaginatie: O zi de lucru. Si Facebook. D1: Buna dimineata! Stau intr-o…

Mostenire

Mostenire – Bunica era pe patul de moarte. Isi cheama nepotul la capataiul ei si-i spune: „Eu pot muri de…

Ca metode de comunicare, lumea zice ca belgienii sunt cu secole in urma. Asa ca poate nu e surprinzator ca i-au trebuit peste 30 de ani lui Olivier Vandevalle sa primeasca un raspuns la mesajul sau pus intr-o sticla. Surprinzator este de unde a primit mesalui: de pe Facebook.

Cautand pe Internet un spot vazut astazi pe Facebook am ajuns intr-un loc absolut extraordinar pe care ar trebui sa-l vizitam intr-o buna zi. Exista un singur loc unde poti sa vizitezi moartea: cimitirul. Eu am descoperit un cimitir ce poate fi vizitat dintr-un motiv mai putin deprimant decat in mod normal (si nu vorbesc aici despre Cimitirul Vesel de la Sapanta). Intr-un orasel lasat in parasire langa Uyuni, Bolivia exista un nod de cale ferata si o statie, ce au fost abandonate. Zona a fost transformata intr-un loc unde locomotive cu abur din UK si SUA fac cea din urma oprire.

Eu il stiu de pe Facebook. Pe el. Pe barbatul de 6 ani. M-am indragostit de ochii lui de husky si de veselia ce mi-o deseneaza in suflet de fiecare data cand il vad ori ii aflu intamplarile din povestiri. L-am descoperit si urmarit cum creste din povestile inimii sale mai mari: Oana. Mama. Si pentru ca am considerat ca e pacat sa se piarda clipe ca cea descrisa mai jos, i-am furat Oanei postarea si am adus-o aici. Nu e prima, cred ca au mai fost vreo doua. Si-o sa mai fur. Promit.

facebook e precis matematic. iubirea pe facebook e o inimioara rosie ce se face din doua semne: < si 3. asta s-ar traduce mai mic ca trei, adica 2. adica iubirea e in doi.