O zi de lucru

Un domn. Il vom numi D1. Exercitiu de imaginatie: O zi de lucru. Si Facebook.

D1: Buna dimineata! Stau intr-o cafenea si in timp ce lucrez la niste „chestii” cu multe patratele, ma amuz teribil … Langa mine un domn la vreo de 45 de ani sta de vorba cu amanta, o doamna la vreo 38 ani, care este de altfel si angajata lui pe o pozitie de management. Doamna sta botoasa pentru ca nu este destul de motivata la birou si vrea masina de serviciu un BMW X6. O citez: „ma simt foarte foarte relaxata cand conduc si asta influenteaza extrem de mult atitudinea mea la birou.”
El spune: „Draga mea, BMW-ul nu e masina de business, un Jaguar nu vrei?”
Ea: „nu, eu vreau BMW sau Audi”
El: „nu se poate”
Ea: „imi dau demisia ca asa nu se mai poate!” 😀

Si-acum spicuiri din comentariile ce le genereaza un astfel de post:

Lady1: pe bune? credeam ca doar in filme exista asa ceva
Lady2: nu pleca … asteptam sa ne mai povestesti
Lady3: avand in vedere ca doamna baga multe ore suplimentare, eu zic ca merita … 🙂
Domn2: Starbucks Victoriei? 🙂
D1: Nu exista doar in filme. Realitatea e mai crunta decat multe filme 🙂 Nu stiu cate ore de „zbor” are doamna, dar cred ca stiu sigur ca are o perioada de cativa ani in relatie 🙂
Lady4: si … se mai fac angajari? 😀 ma sacrific si cu un Jaguar
Lady5: Afla numele companiei, ca poate aplicam pe postul doamnei 😆
D1: @D2: nu la Starbucks Victoriei 😛 Acolo, in timp ce lucram, aud in dreapta mea o voce „suava” care discuta cu un barbat. Era Oana Zavoranu care ii povestea psihologului ei cateva probleme personale, totul, la masa de lucru din Starbucks. A trebuit sa imi iau laptopul si sa parasesc urgent locatia 🙂
D1: @Lady5: incerc!!! Poate cer o carte de vizita domnului din discutie 😛
D1: @Lady3: nu prea cred ca sunt sanse la un astfel de post. Experienta conteaza!!! Ca intotdeauna 😛

NOU! El incearca sa o o faca actionar la una din firme pentru ca daca tot vrea sa ii ia masina, sa o faca sa si munceasca mai mult. Nu va ganditi la prostii. E vorba si de bani la urma urmei 🙂

Cam asa se „distreaza” lumea in oras. Si eu care muncesc acasa si-s disturbata doar de bormasinile vecinilor si de privirea miloaga a catelului din dotare care cere afara la joaca! Acum sa nu ma intelegeti gresit, e amuzant dar sursa amuzamentului e penibilul extrem al realitatii …

Dar D1 ne linisteste: nu ma plictisesc deloc. Lucrez de zor ca am un deadline la 12.00, dar nu ma pot abtine sa nu povestesc despre intamplare 🙂

Realitatea bate filmul!

Comentati?