A fost o zi grea, plictisitoare? Hai, nu fii timid! Alatura-te duetului de dansatori rusi „Bonya and Kuzmich”!

Medicii si personalul auxiliar au avut parte (la o mica sindrofie organizata la locul de munca) de o parodierea unui popular film sovietic: „Love and pigeons” din 1984.

Lupta inegala

Lupta inegala intre un urs alb si unul brun! Care va iesi invingator? 😀

PS: Mi s-a reprosat ca titlurile postarilor mele nu incita. Ar fi trebuit sa va acrosez atentia cu: senzational! infricosator! si alte de-astea?!

Daca as putea avea orice mi-as dori de la Mos Craciun anul asta, as cere un singur lucru: noul Nikon Df. Dar cum nu e gratis si banii sunt intotdeauna o problema, mai ales pentru Mosul care are atat de multe cadouri de cumparat, voi continua sa visez si am sa ma multumesc cu orice imi va aduce.

Uneori un zambet iti aduce lumina in suflet. De ce n-ar fi si invers, adica lumina sa aduca un zambet? Good light!

„Many years ago I sent an old, beloved jacket to a cleaner, the Sycamore Cleaners. It was a leather jacket covered in Guinness and blood and marmalade, one of those jobs… and it came back with a little note pinned to it, and on the note it said,…. ‘It distresses us to return work which is not perfect.’ So that will do for me. That can go on my tombstone.“ – Peter O’toole

De cand guvernul a intors spatele UE in urma cu cateva saptamani Ukraina este in porteste de strada. Iata o frumoasa fotografie de la fata locului (photo via reddit)

Cand lucurile in viata ta nu merg prea bine si simti nevoia sa te confesezi, toata lumea iti sare in ajutor cu un sfat si o vorba buna … toata lumea te sprijina, insa cand intampini probleme in dormitor, oare mai cauti compania altora? Iti inchipui ca toti trec prin situatii similare si te resemnezi sau cauti un ajutor specializat?

Cand va pregatiti de cumparaturi, va faceti lista sau va treziti in magazin in fata raftului si va intrebati: asta-mi trebuie? asta nu? Conform teoriei antropologului american Bill Keaggy nu haina il face pe om ci lista lui de cumparaturi.

S-ar putea sa fi vazut clipul pana acum, dar tot merita revazut ca o revansa asupra tuturor celor ce v-au taiat vreodata aripile in viata iar voi i-ati ascultat fie si pentru numai o secunda!

Eu il stiu de pe Facebook. Pe el. Pe barbatul de 6 ani. M-am indragostit de ochii lui de husky si de veselia ce mi-o deseneaza in suflet de fiecare data cand il vad ori ii aflu intamplarile din povestiri. L-am descoperit si urmarit cum creste din povestile inimii sale mai mari: Oana. Mama. Si pentru ca am considerat ca e pacat sa se piarda clipe ca cea descrisa mai jos, i-am furat Oanei postarea si am adus-o aici. Nu e prima, cred ca au mai fost vreo doua. Si-o sa mai fur. Promit.