100 de ani de Chaplin in film
Marti, Cineteca di Bologna, un institut de restaurare a filmului din Italia, a lansat o nuvela nepublicata anterior semnata Charlie…
Faith in humanity 50% restored
Baiat de 10 ani la trecerea de pietoni, cu bunica.
Bunica: Daca ai tatuaj nu inseamna ca esti huligan. Huligan esti atunci cand ai o atitudine nepotrivita. Poti sa ai oricate tatuaje vrei tu
Urmarirea
BMW si-a ocupat locul cuvenit alaturi de cele mai importante studiouri de film cu o serie de productii (The Hire). Producatori precum David Fincher, Ridley si Tony Scott impreuna cu regizori proeminenti ca John Frankenheimer, Ang Lee, Wong Kar-Wai, Guy Ritchie, Alejandro González Iñárritu, John Woo, Joe Carnahan s-au inrolat in acest proiect.
Noul Normal
Normal, Illinois, a avut o lunga relatie cu Mitsubishi. Orasul din Vestul mijlociu al Statelor Unite a fost locatia unei uzine apartinand producatorului auto nipon pentru multi ani. Pentru lansarea noului model electric, Mitsubishi a transformat acest adormit mic orasel in … EVTown, USA. Iata cum:
TES, in strada
Unii poate ne inteleg, altii poate ne sustin … Ceea ce tine de noi, vom face. In speranta ca cineva va lua atitudine, vom ramane uniti intr-un gand. Suntem actori si din pacate, nu putem face mai multe pentru teatrul nostru dar de abandonat, nu-l vom abandona. Luni, la ora 18:00 vom sustine in strada, in fata cladirii avariate spectacolul „Mazl Tov And Justice For All”. E asta un semnal de alarma pentru autoritati? Pentru opinia publica?
Arborele vietii
Am revazut de curand un film plin de subtilitati si mistere, poate unul dintre cele mai emotionante produse ale cinematografiei americane din ultimii ani: „The tree of life”. A fost si la noi la „Anonimul” in 2011, a castigat si Palm D’or-ul in acelasi an. A fost catalogat drept o simfonie de film, un neconventional care exploreaza, mediteaza si vorbeste despre viaţa, moarte, resemnare, intelegere, creatie si, mai presus de toate, despre sensul vietii, influenta trecutului in prezent, reconcilierea cu destinul si cu Dumnezeu. O metafora lunga, o stare, intrebari nesfarsite si marele raspuns de la final …
Stapanul culorilor
Stapanul culorilor – (photo credit: © Danix Dannike)
Stapanul culorilor
Stapanul culorilor – (photo credit: © Danix Dannike)
Fata cu papuci rosii
Eu: discret.
Ea: atenta si rusinoasa.
Eu i-am cerut sa nu ne stie lumea.
Ea mereu se descalta la intrare „sa nu faca deranj” si pleca noaptea pe-ntuneric bezna „sa n-o afle oamenii”.
Eu: baiatul din capatul strazii.
Ea: fata cu papuci rosii.
(pe cand o iubeam imi parea ca nu vine destul de des)
Cumparati un pic de primavara
Omul care aduce primavara la metrou la Iancului.
In seara asta, pe la ora 21.30, m-am oprit sa iau si eu primavara. Am intrebat cat costa, i-am facut semn cu mana, nimic. Avea ochii inchisi, nu auzea. L-am miscat putin si s-a trezit.
„Aaa … scuze! Am atipit. N-am dormit de o saptamana, de frig.”
„Aveti unde sa stati?”
„Am, dar am iesit de nevoie.”
„De unde luati ghioceii?”
„Eu nu mint, tataie. Ii iau de la Cosbuc. Am nevoie de bani de medicamente, dar de cand stau aici parca mai rau m-am imbolnavit.”
Prima data l-am vazut acolo acum o saptamana, cand, din cauza vicolului, am inceput sa merg din nou cu metroul. Si chiar ma gandeam … ia uite, mah, vinde ghiocei pe vremea asta, ce tare! De atunci, l-am vazut in fiecare seara, dar, spre rusinea mea, m-am oprit abia acum. Primavara, promit ca n-o sa mai trec niciodata pe langa tine. – text si fotografie Alexandra Tanasescu