Poate ca e doar o campanie publicitara chiar daca Lucian Mandruta insista ca nu e. Cred ca nu este un copyright al unei agentii, ca toata povestea nu a fost gandita in acest scop, dar subiectul emotionant si discutia din jurul lui si a aparitiei intr-o astfel de publicatie este cu certitudine reclama. Gata cu introducerea! Iata povestea:
Lucian a fost sunat in urma cu doua zile de catre un domn ce-si pierduse in noaptea precedenta tatal. L-a intrebat pe Lucian daca poate cumpara o pagina din “Ziarul Financiar” pentru a-si lua ramas bun de la parintele sau. O dorinta neobisnuita pentru un astfel de ziar si de neclintit, desi Lucian a incercat sa-l convinga sa renunte la idee. Pana la urma acordul sefului si argumentul domnului „Tata citea ZF, mi se pare potrivit sa aiba si el o pagina, ultima, aici” au dus la aparitia urmatoarei pagini in Ziarul Financiar de astazi: o scrisoare emotionanta a lui Vlad, 44 de ani, catre tatal sau: (foto: grook.net)
„Ieri noapte s-a implinit dorinta ta, eu nu am avut curajul sa te ajut, desi eram speranta ta.
Cred ca am fost speranta ta de acum aproape 44 de ani si sper ca in rest nu te-am dezamagit.
Ca orice baiat, mi-am gasit idolul in tata, incercand sa depasesc ceea ce el a reusit.
Azi, stiind ca ciclurile vietii sunt ca anotimpurile lui Vivaldi, iti spun din nou ca te iubesc si ca poti in continuare, de sus, sa speri ca voi fi mai bun ca tine.
Pentru toata relatia noastra,
Te iubesc,
Fiul tau,
Mandru de numele tau si al mamei,
Vlad”











