Ultimii doi vorbitori ai unei limbi pe cale de disparitie nu-si vorbesc unul altuia. Limba Ayapaneco este pe moarte – a ramas la ultimii doi vorbitori, si intr-o intorsatura demna de un scenariu de la Hollywood, acestia nu vorbesc unul cu altul (am putea spune un lingvistic „Grumpy Old Men”?).
Exista doar doi oameni care mai pot vorbi fluent aceasta limba insa ei refuza sa vorbeasca unul cu altul. Manuel Segovia – 75 de ani – si Isidro Velazquez – 69 de ani – traiesc la 500 de metri distanta in satul Ayapa in zonele joase tropicale din sudul statului Tabasco. Nu este clar daca exista motive in spatele acestei evitari reciproce, dar oamenii care-i cunosc spun ca niciodata niciunul nu s-a bucurat cu adevarat de compania celuilalt.
„Ei nu au multe in comun” spune Daniel Suslak, antropolog lingvistic la Universitatea din Indiana, care este implicat in proiectul de alcatuire a unui dictionar de Ayapaneco.
Dictionarul este parte dintr-o cursa contra cronometru pentru revitalizarea limbii inainte de a fi definitiv prea tarziu. „Cand eram copil toata lumea o vorbea” a spus Segovia pentru The Guardian. „A disparut incetul cu incetul, iar acum cred ca ar putea muri odata cu mine”. El a negat orice animozitate cu Velazquez, si spune ca pastra obiceiul de a vorbi Ayapaneco impreuna cu fratele sau, pana cand acesta a murit cu aproximativ un deceniu in urma. Segovia inca il foloseste cu fiul sau si sotia (acesta-l intelege dar care nu poate spune mai mult de cateva cuvinte). Velazquez spune ca nu mai vorbeste cu nimeni in mod regulat in limba lui materna.
Suslak spune ca Ayapaneco a fost intotdeauna o „insula lingvistica”, inconjurata de limbi indigene mult mai puternice. Ayapaneco este deosebit de bogata in ceea ce el numeste expresii simbolice de sunete care sunt adesea inspirate din natura, cum ar fi Kolo-Golo-ba, tradus ca „pentru a se indopa ca un curcan”.
Moartea limbii a fost practic anuntata de aparitia educatiei in limba spaniola la mijlocul secolului 20, care timp de cateva decenii a inclus interzicerea explicita pentru copiii indigeni de a vorbi orice alta limba. Urbanizarea si migratia din anii ’70 au dus la distrugerea grupului de baza de vorbitori concentrati in sat. „Este o poveste trista” spune Suslak „dar nu poti sa nu fii cu adevarat impresionant de faptul ca a rezistat totusi atata timp”.
Exista 68 de limbi indigene diferite din Mexic, subimpartite in 364 variatii. O serie de alte limbi indigene mexicane sunt, de asemenea, in pericol de disparitie, insa Ayapaneco este cel mai sever caz. (foto: ca.news.yahoo.com)