Ce este teoria inteligentelor multiple?
“Inteligenta este abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse, valorizate de catre una sau mai multe culturi” – Howard Gardner
Howard Gardner sustine ca toate fiintele umane au inteligenta multipla. Aceste diverse tipuri de inteligenta pot fi alimentate si intarite sau dimpotriva ignorate si slabite. El crede ca fiecare individ poseda 9 tipuri de inteligenta:
1. inteligenta verbal-lingvistica: abilitati verbale bine dezvoltate si sensibilitate la sunete, ritmul si sensul cuvintelor.
2. inteligenta logico-matematica: abilitatea de a gandi conceptual si abstract, ca si capacitatea de a discerne modele logice sau numerice.
3. inteligenta muzicala: abilitatea de a produce si aprecia ritm si timbru.
4. inteligenta spatio-vizuala: capacitatea de a gandi in imagini si reprezentari, de a vizualiza cu acuratete si abstract.
5. inteligenta kinestezica: abilitatea de a-si controla miscarile corpului si indemanare in manipularea obiectelor.
6. inteligenta interpersonala: capacitatea de a detecta si raspunde in mod adecvat la starile, motivatiile si dorintele celorlalti.
7. inteligenta intrapersonala: capacitatea de a fi constient si conectat la sentimentele interioare, valori, convingeri si procese de gandire.
8. inteligenta naturalista: abilitatea de a recunoaste si de a categoriza plante, animale si alte obiecte din natura.
9. inteligenta existentiala: sensibilitate si capacitate de a aborda intrebari profunde despre existenta umana, cum ar fi: sensul vietii, de ce murim? si cum am ajuns pe planeta asta?
Howard Gardner a definit primele 7 tipuri de inteligenta in “Frames of Mind” 1983. Pe ultimele 2 le-a adaugat in 1999 in “Inteligence reframed”. Howard Gardner e psiholog si profesor la Graduate School of Education, de la Universitatea Harvard si co-director la Harvard Project Zero. Bazandu-se pe studiul a numerosi subiecti din diferite categorii sociale, Gardner a dezvoltat teoria inteligentelor multiple. El a efectuat interviuri si cercetari pe sute de persoane, incluzand supravietuitori ai atacurilor cerebrale, copii superdotati, individizi autisti si asa zisii “savanti idioti”. Potrivit lui Gardner:
– toate fiintele umane poseda toate cele 9 tipuri de inteligenta in cantitati variate;
– fiecare persoana are o alcatuire intelectuala diferita.
– putem imbunatati sistemul de educatie adresandu-ne inteligentelor multiple ale elevilor nostri;
– aceste inteligente au sediul in arii diferite ale creierului si pot functiona fie independent, fie impreuna.
– aceste inteligente definesc specia umana.
In ce fel difera aceasta teorie de definitiile traditionale ale inteligentei? Teoria inteligentelor multiple a lui Gardner a constituit o provocare la adresa opiniilor traditionale in domeniul educatiei si al stiintelor cognitive. Potrivit definitiei traditionale, inteligenta este o capacitate cognitiva uniforma, sau nediferentiata cu care oamenii se nasc. Aceasta poate fi usor masurata cu ajutorul testelor.
Potrivit lui Howard Gardenr inteligenta este:
– abilitatea de a crea un produs eficient sau de a oferi un serviciu care este valorizat intr-o cultura.
– Un set de aptitudini prin care o persoana isi poate rezolva problemele din existenta.
– Potentialul de a gasi si crea solutii pentru probleme, aceasta implicand adunarea de noi cunostinte.
Un sistem educational bazat pe standarde nationale si pe testari eficiente, relativ ieftine si universale, testul cu alegere multipla sta in centrul conceptiei traditionale despre inteligenta.
In practica scorul unui student la un test de inteligenta sau WISC, ierarhizeaza plusurile si minusurile sale. Aceste teste il fac eligibil pentru servicii speciale (cum ar fi: programe pentru cei superdotati sau pentru cei cu dificultati in invatare). Dezavantajul folosirii testelor de inteligenta in scoli este ca aceasta are de cele mai multe ori ca rezultatat categorizarea elevilor. Multi educatori, cercetatori, studenti si parinti au respins mult timp testele cu alegere multipla considerand ca nu sunt capabile sa testeze nivelul de inteligenta. Teoria inteligentelor multiple a servit ca un punct de cotitura pentru reconsiderarea practicii educationale din secolul trecut.