Parola

Am avut un cont de email pe Yahoo (cu tot cu Messengerul din dotare). De fapt a fost primul cont…

Get Back

O narare poetica a unei relatii stresate de atractia pentru distractiile aduse de tehnologie. Un scurt metraj scris si regizat…

O aplicatie minunata de PR – un lucru extrem de rar pentru generatia digitala in care ne-am metamorfozat, asa ca jos palaria pentru Pilot Pen. Va transforma scrisul de mana in fonturi pe care apoi le folositi pentru a trimite un e-mail … Ce frumos! Un email scris de mana

Tin neaparat sa-i multumesc si aceluia care mi-a trimis unul despre rahatul de soarece prezent in lipiciul plicurilor pentru ca multumita lui, am folosit un burete umed la fiecare plic ce trebuie lipit, pana cand multumita altui mail am aflat ca acesti bureti colcaie de microbi si de atunci nu mai scriu scrisori.

Femeia-Internet: greu de accesat
Femeia-Server: mereu prea incarcata cand ai nevoie de ea
Femeia-Windows: toti stiu ca are defecte, dar nimeni nu poate trai fara ea
Femeia-Excel: capabila, dar e folosita doar pentru cele mai simple activitati
Femeia-Word: nu o intelege nimeni in intregime
Femeia-DOS: toti au avut-o odata, dar azi n-o mai vrea nimeni
Femeia-Virus: vine cand o astepti mai putin si consuma toate resursele
Femeia-Scandisk: e de mare ajutor,dar nimeni nu stie precis ce face
Femeia-Screensaver: iti distrage atentia, dar te binedispune
Femeia-Hard disk: nu uita niciodata nimic
Femeia-Joystick: cauzeaza bataturi in palma
Femeia-Password: crezi ca esti singurul, dar majoritatea „utilizatorilor” o cunosc
Femeia-E-Mail: din 10 lucruri pe care le spune, 8 sunt de recycle bin

Textul de mai jos l-am primit astazi pe email. L-am mai citit si anul trecut cand Brad Florescu a hotarat sa spuna la revedere Romaniei si sa lase in urma si o experienta serioasa in publicitate si mass-media pe langa probabil multe altele personale. Desi a trecut ceva timp peste acest text este mai actual ca niciodata:

Din categoria povestilor care circula pe email, astazi am primit de la o prietena (Multumesc Irina!) o poveste frumoasa si sensibila: „Pe măsură ce înaintez în vârstă, îmi plac din ce în ce mai mult dimineţile de sâmbătă. Poate că din cauza liniştii pe care o simt atunci când mă trezesc primul, sau poate că este doar bucuria neascunsă că nu trebuie să fiu la serviciu. Oricum ar fi, primele ore ale dimineţilor de sâmbătă sunt cât se poate de plăcute.