Astazi am trait un lucru inedit. In balconul unei frumoase cladiri in stil art deco de pe Bulevardul Dacia, undeva pe la ora 8,30 dimineata, un domn canta la trompeta piesa lui Charlie Chaplin foarte bine cunoscuta in aranjamentul lui James Last – „This is my song” (melodia de generic al Telecinematecii). Nu stiu motivul insolitului gest, insa cenusiul diminetii de toamna a disparut instantaneu. Sufletul meu s-a luminat imediat si am inceput sa zambesc. Cam asa s-a transformat aceasta zi intr-o zi minunata!

Un mashup intre faimosul speech al lui Charlie Chaplin din The Great Dictator pe de o parte si scene dintre cele mai tragice evenimente ale umanitatii alaturi de momente pline de speranta din istoria recenta, pe de alta parte, cuprinzand totul: de la cucerirea spatiului la protestele „Occupy …” toate acompaniate corespunzator de Hans Zimmer.