Dream until …

„dream until your dreams come true” scria acum ceva timp Emi la postarea unei prietene ce ne-a parasit intre timp – Troita. Vi s-a intamplat vreodata sa va doriti ceva atat de mult, incat in momentul in care obtineti ceea ce v-ati dorit sa nu-l mai apreciati suficient de mult? Sa fi epuizat in dorinta toate rezervele de suflet? Sa simtiti ca parca „a costat” deja prea mult suflet?

Ma gandesc tot mai mult in ultimul timp daca chiar merita sa traiesti pe principiul „dream until your dreams come true”. Ce rost are sa doresti ceva din tot sufletul, daca nu-l poti obtine in realitatea imediata, ce rost are sa continui sa speri, sa lupti, sa crezi pana in panzele albe ca o sa ai acel ceva pe care ti-l doresti, cand de fapt la „implinire” te trezesti doar cu un ambalaj de cadou ce ti-a impachetat dorintele tale, dar care e gol pe interior?

Se intampla tot mai des si lucrul asta ma sperie. Imi doresc prea mult? Nu stiu sa dozez dorintele? Expresia „visele mele se implinesc” pentru mine isi pierde din valoare. Nu, nu renunt, spun doar ca ma trezesc ca nici nu mai stiu ce vreau. Si ma intreb tot mai des „ce garantie am ca atunci cand o sa se „intample” o sa mai aiba tot atata importanta ca in momentul in care am stabilit importanta acelui lucru pentru mine”?

Stiu ca nu e tocmai in regula starea asta de spirit si ca daca nu avem in continuare dorinte, vise pe termen lung, nu mai avem pentru ce sa ne trezim dimineata, dar chiar merita sa „dream until your dreams come true”?

Prietena mea Iris mi-a spus ca poate nu erau dreamsurile potrivite?! Sau poate ca sunt numai a step in the right direction si nemultumirea pe care o simt imi poate folosi ca busola pentru urmatorul pas. Poate ca viata e un paper chase si cine stie daca gasim the ultimate dream la sfirsitul cursei…

Daca ar fi busola cred ca ar fi minunat. Trebuie sa deschid ochii mai bine, cred. eu am doar sentimentul ca ma seaca, ma epuizeaza, ca nu-mi mai doresc la fel ceea ce-mi doream cu toata ardoarea atunci nu pentru ca n-ar mai fi la fel de important, ci doar pentru ca am obosit sa-mi doresc, ca s-a terminat resursa. Dar da, poate ca-s doar pasi si cred ca cei ce-si gasesc „the ultimate dream”, cei ce si-l recunosc pot fi cei mai fericiti, impliniti …

dream until
Light and darkness Story © Shamim_Tirmizi

Comentati?