„în clădirea cu trei etaje de vis-a-vis își are sediul o firmă de asigurări, ceva.
acu mă uit pe geam la ploaie și văd mulți oameni țopăind. la ultimul etaj. la ora asta.
petrecere? ei, nu, nu pot să cred. oră de aerobic. cu un instructor. instructoare.
ferestrele sunt mari și văd chiar bine; clădirea-i la vreo zece metri de blocul unde locuiesc. nu au perdele.
ia, uite, dom’le, aerobic.
e aerobic chiar sub nasul meu. la scară. pot să ies de acolo fleașcă, că ce, intru direct in casă la mine si mă spăl, mă schimb, mă culc.
cât o fi ora? nu poa’ să coste mult, că e de cartier, nu e vreo sală d’aia cu reclamă. ia să cobor să merg la ei să-ntreb.
îmi scot halatul de baie și papucii. ia, că figura asta e interesantă. e bună instructoarea. ia să fac io nițel ‘nainte să mă duc.
ia, că și asta este bună, și uite că am reușit să țin și pasul. a, ceilalți nu-s așa în formă. colegii mei de aerobic, zic.
io-n timpul ăsta țopăi tot ce ne-arată instructoarea. în două lecții mă fac cea mai bună. cât o costa?
ia, stai, nenică, de ce tre’ să mă duc io pân’acolo, când văd totul d’aicea, de acasă? unde am pus jambierele-alea? da’ stai, că nu mă vede nimeni. pot să mă fâțâi în chiloți, că, na, ceilalți cursanți nu sunt cu mine.
ia, uite, măi, cum mă mențin în formă. la următorul curs chem trei prietene la mine. ei, asta-i, vezi? când fac ăia pe jos ceva, eu nu mai văd. ei, nu-i nimic, bag abdomene. câteva. că doar nu s-or lăsa-n șpagate. și am văzut că nu stăm mult pe jos. mai mult sărim.
pot să-mi deschid o sală. la mine-n dormitor. vând câteva bilete și facem aerobic cu instructoarea aia mișto de vis-a-vis.
ce-am transpirat. îmi picură apă din păr. inspir brațele sus expir brațele jos. și-am terminat. cred că am fost cu toții bine. că instructoarea pare mulțumită de noi toți.
ce tare. măi, m-am apucat de aerobic.
oare când avem data viitoare?
în cealaltă clădire de vis-a-vis, la geam, un domn în vârstă. o fi văzut și el ora cu instructoarea? a, nu, din unghiul ăla nu se vede. din unghiul ăla vede doar încoa. la mine. vede-ncoa. mă vede. de cât timp? unde mi-am aruncat halatul ăla?
noapte bună” – Dorina Chiriac
