Puţină matematică

„Scriam aici, prin februarie, astfel:
Se spune că Dan Barbilian obişnuia la începutul fiecărui curs să-ntrebe despre o noţiune fundamentală. Odată, întrebă pe un individ ce este un grup. Studenţii au sărit imediat ca arşi spunându-i că omul respectiv se adăposteşte de ploaie, nu are de unde să ştie. Era un intrus în acea aulă. Barbilian, deloc mirat, pe un ton foarte firesc, spuse:
-Bine-bine, dar grupul este o noţiune elementară pe care orice om trebuie să o ştie.

Mi-am amintit de această povestire azi, în maxi-taxi, văzând un bătrânel, modest după chip şi ţinută, care stătea lângă mine, citind o carte de structuri algebrice. Eu mă tot holbam când la ce citea, când la faţa sa, încât omul s-a simţit dator să-mi arunce o privire fugară şi să-mi spună şoptit:
-Nu strică să ştiu şi puţină matematică la vârsta mea.
Era o carte pentru începători, într-adevăr, dar cu atât mai mult acest lucru mă bucura, această tinereţe a spiritului, încât mai că-mi venea să-l îmbrăţişez de drag ce mi-era.”

Ei bine, azi, tot în maxi-taxi, dau cu ochii de dânsul. Zâmbesc şi mă aşez. Nu ştia de unde să mă ia, aşa că i-am reamintit că am mai stat odată de vorbă despre structuri algebrice. Surâzând, îmi spune:
-Păi de acolo am ajuns să fiu interesat de grupuri şi de Galois.
Avea şi de astă dată o carte-n mână, chiar îmi spuneam în sinea-mi că ar fi culmea să fie tot matematică sau vreun volum de-al lui Ion Barbu. Dar nu, era unul dintre cele trei volume ale cărţii „Povestea vieţii mele”, Regina Maria.
-Domniţă, mă-nfior când citesc această carte şi sufletul mi se umple de bucurie gândindu-mă cât a iubit ţara asta Regina Maria. Şi mă uit cu tristeţe la oamenii care ne conduc azi. Păi ăsta e refugiul meu, domniţă, lumea cărţilor. Ca să nu-mi fac sânge rece, ca să nu mă umplu de gânduri negre şi urâte spre ăştia de-acum care-şi bat joc de noi.
Mă întrebam, apoi, oare pe lângă câţi oameni simpli ca înfăţişare, ascunşi sub mantia modestiei, dar cu suflete atât de frumoase, trec zilnic fără a-i observa? Şi cum ar fi lumea din juru-ne, dacă ar fi mai mulţi oameni care ar gândi aşa?” – Ioana-Steluta Manea

Comentati?