Picaturi de fantezie

dustDin categoria „Am primit pe mail”, de data aceasta am o poezie al carei autor este necunoscut, si-i multumesc Iuliei I. pentru ca s-a gandit sa mi-o trimita. Si cum nu sunt egoista si impart (aproape) intotdeauna tot ce am, iat-o la dispozitia tuturor. Asadar:

Sterge praful, daca trebuie…

Sterge praful, daca trebuie, dar oare n-ar fi mai bine
Sa pictezi un tablou sau sa scrii o scrisoare,
Sa coci o prajitura sau sa plantezi o samanta,
Cantarind diferenta intre a vrea si a avea nevoie?

Sterge praful, daca trebuie, dar vezi ca nu prea e timp,
Cand sunt rauri in care sa inoti si munti pe care sa te cateri,
Muzica de ascultat si carti de citit,
Prieteni de iubit si viata de trait.

Sterge praful, daca trebuie, dar lumea e acolo, afara,
Cu soarele in ochii tai, cu vantul prin parul tau,
O fulguiala de zapada, o rapaiala de ploaie.
Aceasta zi nu se va mai intoarce niciodata.

Sterge praful, daca trebuie, dar tine bine minte:
Batranetea va veni si ea nu e intotdeauna blanda.
Iar cand va fi sa te duci, si va trebui sa te duci odata si-odata,
Tu, chiar tu insuti, vei lasa in urma ta mult praf.

Viata e scurta. Bucurati-va din plin de ea!
O casa devine un camin atunci cand poti scrie „Te iubesc” pe mobila.

Comentati?