Decizia surpriza de acordare in acest an a Premiului Nobel pentru Pace Presedintelui Obama de catre Comitetul Norvegian a pus din nou reflectoarele pe felul in care este facuta selectia. Este un proces faimos, invaluit in mister.
Numele nominalizatilor sunt secrete vreme de 50 de ani, deci va fi un drum lung inainte ca noi, outsider-ii sa stim cu siguranta cine sunt cei 205 nominalizati pentru premiul din acest an. Secretul, desigur, ajuta la alimentarea viguroasa a ghicitului in fiecare Octombrie inainte de anunt.
Nu au fost favoriti clari anul acesta, iar selectarea lui Obama a venit ca un soc pentru multi, mai ales pentru ca termenul limita de trimitere a propunerilor catre comitet a fost 1 Februarie, adica mai putin de doua saptamani de la inaugurarea lui Barrak Obama.
Numele nominalizatilor sunt tinute secrete, dar exista intotdeauna suficiente speculatii despre cine ar putea fi in primele randuri. Cine are puterea sa nominalizeze un laureat? Grupul s-a marit in ultimii ani pentru a include fosti laureati Nobel; astfel, astazi fac nominalizari: membri, fosti si actuali ai comitetului Nobel din toata lumea, profesori universitari de istorie, de stiinte politice, filozofie, drept si teologie, membri ai curtii internationale de drept.
Spectrul larg al potentialilor membri ai comisiilor ce fac nominalizarile duce uneori la unele alegeri putin probabil a fi castigatoare. Printre numele puse in palarie anul acesta enumeram: Presedintele Venezuelei Hugo Chavez si liderul cubanez Fidel Castro. (Si in nominalizarile trecute au existat propuneri controversate ce au inclus dictatori precum Benito Mussolini, Adolf Hitler si Josif Visarionovici Stalin.)
Dupa ce trece deadline-ul nominalizarilor, Comitetul Nobel, ce este format din cinci membri, numit de parlamentul norvegian, cerne candidatii lasand doar o lista foarte scurta, uneori adaugandu-si propria nominalizare. Consilierii Institutului Nobel petrec cateva luni pregatind rapoarte amanuntite de cercetare pentru fiecare candidat, acestea fiind baza deliberarilor comitetului.
In timp ce membrii continua intalnirile pentru a delibera cine este posibilul invingator in saptamanile pana la anuntarea castigatorului au fost, ca de obicei, o groaza de speculatii. Televiziunea norvegiana a anuntat la un moment dat ca Primul-ministru Zimbabwean Morgan Tsvangirai pare a laerga in castigator. Alte zvonuri i-au dat drept castigatori pe disidentii chinezi, o mutare ce ar fi fost extrem de subtila, venind dupa 20 de ani dupa masacrul din Piata Tien-an-men si 60 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze. Si comisia irlandeza i-a clasat pe dizidentii chinezi printre favoriti, in timp ce lui Obama ii dadeau extrem de putine sanse.
Respectatii observatori Nobel ai Institutului International de Cercetari pentru Pace din Norvegia (Norway’s International Peace Research Institute) au oferit predictiile lor: Piedad Cordoba, senator Columbian si activist pentru pace ce a ajutat la negocierile pentru eliberarea ostaticilor rapiti; Ghazi bin Muhammad, profesor de filozofie iordanian ce a pledat in favoarea dialogului interconfesional; si Sima Samar activist pentru drepturile omului si medic resident de medicina generala.
Decizia finala se pare ca a venit in ultimul moment. In urma cu mai putin de o saptamana, secretarul comisiei, fara drept de vot, Geir Lundestad, a declarat reporterilor despre faptul ca membrii Comitetului erau inca indecisi.
Se pare ca mesajul de speranta al Presedintelui Obama, miezul campaniei sale prezidentiale de toamna trecuta, s-a dovedit a fi persuasiv pentru Comitetul Nobel.
In anuntul castigatorului de vineri de la Oslo, Presedintele Comitetului, Thorbjoern Jagland a spus: „Numai foarte rar o persoana de acelasi calibru cu al presedintelui american a captat atentia intregii lumi si a dat poporului sau speranta pentru un viitor mai bun, asa cum a facut-o Barak Obama”.