Ati vazut probabil deja la stiri despre furtuna de nisip ce i-a trezit miercuri dimineata din somn pe australieni. O furtuna de praf portocaliu, de o frumusete stranie a lovit estul Australiei si a acoperit Sydney-ul, dand peste cap transportul (atat terestru cat si aerian), punand autoritatile medicale in alerta din cauza afectiunilor respiratorii si decopertand mii de tone de sol din terenurile agricole ale Australiei.
Dar ce a cauzat aceasta furtuna? In timpul iernii, in Australia furtuni de presiune scazuta sunt generate in Oceanul Indian biciuind apele si creand severe fronturi reci care matura sudul si estul continentului.
Este furtuna de praf legata de schimbarile climatice? Specialistii in clima sunt rezervati in a lega direct schimbarile climatice cu evenimentele meteo extreme cum ar fi furtunile si seceta, spunand ca acestea fluctueaza in functie de conditiile atmosferice, insa ecologistilor astfel de evenimente le dau apa la moara in legitimarea actiunilor lor impotriva schimbarilor climatice.
Furtuna de praf din Australia, cel mai uscat continent cu un vast desert situat exact in mijloc, nu este ceva chiar neobisnuit. Centrul si estul Australiei sunt o sursa importanta de praf in atmosfera, spun expertii in vreme. Dar furtunile de praf de obicei raman in interiorul continentului. Ocazional, in timpul perioadelor secetoase pot afecta si zonele de coasta. Australia se lupta cu cea mai rea seceta iar expertii in climatologie spun ca un El Nino se dezvolta incetisor in Pacific, ceea ce va insemna conditii si mai secetoase pentru statele de pe coasta de est a Australiei.
Un eveniment similar, ultimul de acest gen s-a intamplat in Februarie 1983 deasupra Melbourne-ului, la sfarsitul secetei severe din 1982/1983. Perioada de seceta din anii ’30-’40 a generat mai multe furtuni puternice de praf, cauminand cu cea din vara 1944/1945 cand in diferite ocazii praful in Adelaide a fost atat de gros incat iluminatul stradal a trebuit pornit in timpul zilei. Imaginile din satelit au mai aratat o furtuna in 2002, cam de 1.500 km lungime, 400 km latime si 2,5 km inaltime, ce a trecut peste statele din New South Wales si Queensland.
Care este impactul economic sau de mediu? In timp ce furtuna poate cauza intreruperi temporare in orase, de departe cel mai ingrozitor efect furtuna de praf il are asupra fermelor din ale caror soluri se “alimenteaza”. La sfarsitul anilor ’70 si inceputul anilor ’80 seceta severa ce a traversat Australia a cauzat pierderi masive de culturi si epuizarea stocurilor, conform evidentelor Autoritatii de Management al Urgentelor. Specialistii spun ca furtuna de data aceasta este putin probabil sa aiba un impact imediat asupra culturilor de grau ce se lupta deja cu seceta. Recoltarea incepe luna viitoare in NSW, cel de-al doilea cel mai mare stat producator de grau. Se estimeaza o scadere a recoltelor de la 1 la 6,5 milioane tone.
Vor mai fi furtuni de nisip? Meteorologii australieni avertizeaza ca o alta severa furtuna de praf va matura partile de est ale continentului Joi si Vineri. Principalele terenuri agricole sunt localizate in parte de est a continentului. Furtuni viitoare ar putea adduce din nou numai praf, ar putea cauza distrugeri cu vanturile puternice si scadea temperaturile aducand zapada in regiunile alpine ale Australiei. Daca vor continua conditiile meteo caracteristice lui El Nino in vestul Pacificului, atunci si mai multa seceta iar apoi si mai mult praf se asteapta pentru australieni, dar daca raman in interiorul continentului sau trec in zonele de coasta in center populate ramane inca un mister.