Annika Norlin (aka Hello Saferide) are un fel al ei de a spune poveștile. Cântecul ăsta e despre cum fiecare om e ca un cântec. Despre cum unele cântece îți rămân în cap mai multă vreme, iar la altele nu le mai știi melodia oricât ai încerca, sau textele. Sunt cântece care sună la fel în tine și după ani, altele doar hituri de o vară. Și unele cântece atât de frumoase încât le pui deoparte și nu le mai asculți, ca să nu le strici. Sau, dimpotrivă, sunt atât de frumoase încât nu te poți abține să nu le asculți pe repeat, până când nu le mai suporți și atunci le oprești și cauți repede altceva. Și mai există cântece pe care ai vrea să le asculți, dar oricât ai da play nu mai pornesc or the video is not available in your country.
I wonder who is like this one.
