O solutie de vindecare a jet lag-ului (efectele diferentei de fus orar)? Da, oamenii de stiinta au identificat celulele creierului ce ne tin treji. O pilula ce vindeca aceste efecte este cu un pas mai aproape de reusita, dupa ce oamenii de stiinta au descoperit ca semnale sosite de la creier ne controleaza ceasul biologic.
Testele efectuate pe cobai sugereaza ca ceasul bilogic uman – controlat de o regiune a creierului numita nucleu suprachiasmatic – nu da intotdeauna pulsuri electrice constante pentru a ne regla tiparul somnului, cum se credea initial. In schimb „ia foc” la asfintit si ramane inactiv in timpul noptii, apoi revine la viata cand se crapa de ziua.
Echipele de cercetatori, britanici si americani, ale caror studii publicate in jurnalul „Science” spun ca ar putea conduce la tratamente revolutionare pentru boli ce sunt cu greu tinute sub control astazi sau care uneori chiar nu pot fi vindecate, cum ar fi cancerul.
Corpul uman are un sistem interior de masurare a timpului, numit ritm circadian, ce ne ajuta sa stim cand e timpul sa mancam, sa dormim, sa ne trezim si sa facem alte functii ale organismului. Acest sistem este partial guvernat de ciclul noapte-zi. Schimbarea fusului orar sau lucrul in schimburile de noapte poate da peste cap abilitatea organismului pentru ca se schimba expunerea la lumina.
La oameni, ca la toate mamiferele, ceasul intern este controlat de o parte a creierului, localizata deasupra cerului gurii. Insa noile experimente facute pe cobai au scos la iveala pentru prima data ca nucleul suprachiasmatic sau SCN contine doua celule foarte diferite. Numai una dintre ele ne ataca ritmul circadian sau ceasul organismului nostru intern. Celulele „ceasului”, spre deosebire de cele „non-ceas” trimit o gena particulara numita per1.
Dr. Hugh Piggins, de la University of Manchester, impreuna cu colegii sai spun ca descoperirea lor ar putea ajuta la dezvoltarea unui nou medicament, care sa armonizeze ceasul biologic si recuperarea dupa zborurile pe distante lungi. „Obiectivul ar fi sa dezvoltam un medicament ce va tinti doar celulele per1” spune Dr.Piggins. „SCN este localizat foarte adanc in creier si dificil de ajuns la ele. Nu se pot face astfel de experimente pe oameni. Este prima data cand aceste celule au fost analizate pe baza genelor si am descoperit ca sunt doua tipuri foarte distincte. Dar cel mai interesant este ca gene per1 pot fi si in alte parti ale creierului ce ar putea schimba complet cunostintele noastre despre acest misterios organ”.
Cercetatorii fac deasemenea eforturi sa trateze boli influentate de ritmul circadian precum cancerul, Alzheimer sau tulburarile de dispozitie. Profesorul Daniel Forger, participant si el la acest studiu, matematician la Universitatea din Michigan spune: „Stiind despre ce semnal este vorba, vom sti cum sa-l ajustam astfel incat sa putem ajuta oamenii. Am spart codul, iar informatiile obtinute pot avea un impact urias asupra a tot felul de actiuni cum sunt foamea, digestia, urinatul, temperatura corpului si presiunea sangelui”.