Voi sunteti eco?

Tanara casiera ce n-avea mai mult de 20 de ani ii spune doamnei de la casa – ce avea undeva intre 40 si 60 de ani – ca ar trebui sa foloseasca sacosele ce le comercializa magazinul pentru ca plasticul nu este bun de loc pentru mediu.

Femeia, ce isi despaturea o sacosa de rafie din aceea ce a devenit recent un accesoriu chic al unei renumite case de moda – isi ceru scuze si ii spuse: „Pe vremea mea nu aveam chestia asta cu ecologia si totusi nu faceam atata risipa, asa cum se face astazi.”

Tanara casiera ii raspunse usor tafnoasa: „Pai asta e problema noastra, ca generatiei voastre nu i-a pasat suficient de salvarea mediului pentru generatiile viitoare.”

Si avea dreptate. Generatia doamnei nu avea chestia asta cu verdele, cu moda eco pe vremea dansei. Pe atunci returnau sticlele de lapte, de apa si de bere la magazin sau le dadeau la schimb. Magazinul le trimetea inapoi la fabrici sa fie spalate, sterilizate si reumplute, astfel ca se folosea aceeasi sticla iar si iar. Cu alte cuvinte erau cu adevarat reciclate. Dar, da, n-aveau chestia asta cu ecologia …

Magazinele alimentare ne ambalau produsele in hartie groasa, maro (si din cand in cand chiar in pungi de hartie) care se refolosea pentru fel si fel de alte lucruri, dintre care cele mai memorabile erau ambalarea gunoiului sau imbracarea manualelor scolare. Asta se intampla pentru a ne asigura profesorii ca proprietatea publica (manualele ce ni se dadeau spre folosinta erau ale scolii) nu era deteriorata de scrierile noastre. Abia apoi aveam libertatea sa ne personalizam manualele. Dar ce pacat ca nu prea stiam cum e cu ecologia pe-atunci!

Urcam scarile pentru ca nu aveam ascensoare ori scari rulante in toate magazinele si institutiile (oops, era sa zic cladirile de birouri!). Ne duceam la alimentara pe jos si nu ne cocotam in jeep-ane pentru a merge doua strazi mai incolo. Dar ea avea dreptate, nu ne preocupa ecologia pe vremurile alea!

Scutecele copilului se spalau si se fierbeau pentru ca nu existau pampersii. Cand cresteau primeau haine de la fratii ori surorile mai mari si nu mereu haine noi. Ce sa mai spun de cele de firma?! Dar domnisorica avea dreptate: nu ne preocupa ecologia!

Pe vremea doamnei, si a unora din noi, aveam un singur televizor, ori un radio in casa, nu unul in fiecare camera. Iar TV-ul avea ecranul de marimea unei batiste, nu de marimea intregului perete.
In bucatarie bateam, amestecam si mixam manual, cu telul, pentru ca nu aveam masinarii electrice care sa faca totul pentru noi, in locul nostru. Cand impachetam ceva fragil ce trebuia trimis prin posta foloseam bucati de ziare vechi, nu styrofoam sau foliile de bule de plastic.

Pe vremea doamnei nu ambalam un motor si nu-l alimentam cu benzina pentru a tunde gazonul. Faceam gimnastica/fitness muncind asa ca nu aveam nevoie sa mergem la sala ca sa alergam pe o banda ce este alimentata cu energie electrica. Dar micuta are dreptate, nu prea ne pasa de ecologie pe vremea aceea.

Cand ne era sete foloseam tasnitorile de pe strada, nu cate un pahar de plastic ori sticla din acelasi material de cate ori beam apa. Reumpleam stilourile cu cerneala in loc sa cumparam unul nou pentru ca nu mai scria. Inlocuiam lamele de ras in loc sa aruncam intregul aparat doar pentru ca lama s-a tocit. Dar da, nu ne pasa deloc de ecologie si mediu!

Parintii nostri foloseau tramvaiul sau autobuzul pentru a se deplasa prin oras; iar noi, copiii, ne duceam cu bicicleta la scoala ori mergeam pe jos in loc sa ne folosim parintii pe post de servicii de taxi full-time.

Aveam o singura priza in camera si nu un intreg banc de prelungitoare pentru a alimenta zeci de aparate. Si nu aveam nevoie de un gadget computerizat pentru a primi un semnal de la satelitii aflati la zeci de mii de km in spatiu pentru a ne gasi cel mai apropiat fast-food! Ne plimbam si intram in prima cofetarie. Sau ne strangeam acasa la unul din noi si faceam clatite si floricele.

Dar nu e trist cum generatia actuala se plange ca noi astia nascuti mai devreme eram asa de risipitori pentru ca n-aveam grija pentru ecologie si mediu?!