Momente de genialitate

Uneori sunt capabilă de momente de genialitate. 🙂
Ştiu, modestia nu m-a dat afara din casă prea des, dar ce vreţi, sunt leoaică şi deci întotdeauna perfectă! 😉
Aşadar, mă gândeam că ar trebui să îngrop câte un lucru preţios în fiecare loc unde am fost fericită iar cand voi ajunge bătrână, urâtă şi depresivă să mă întorc, să dezgrop comorile şi să rememorez totul … Nu-i aşa că-i faină ideea?!
Are o singura hibă: de-aş putea fi sigură că-mi voi aminti unde am îngropat minunile! 😉 (Maria ma sfatuia sa le scriu si cate-o poveste, dar asta nu cred c-o sa ma ajute. Ca daca e pe uitatelea, uit morala povestii, ori n-o mai pricep.)
Şi de n-aş avea parte de o astfel de lopată, chiar dacă e foarte frumoasă!

PS: O leoaică şi un „altceva” fac cunoştință.
Domnul îi spune:
– Încântat să te cunosc!
– Te-nțeleg…

Comentati?