De la frunza la ramuri. De la brate vanjoase, colorate in verde, schimbandu-se aproape magic la goale, aproape osoase incercand sa atinga cerul. Iubesc sa privesc transformarile copacilor!
Vantul rece al toamnei mi-a ravasit destul parul si gandurile in timp ce mi-am petrecut multe momente concentrata (cu obiectivul, inima si mintea) la diversitatea extraordinara a copacilor in schimbare.
In urma cu vreo cateva saptamani, in timp ce stateam sub ramurile intinse ale copacilor din apropierea soselei, in locul unde odihneste un suflet drag mie, am auzit copacii impartasindu-mi un secret. Soarele mangaia frunzele care umpleau inca marele copac ce-i vegheaza odihna, cu toate ca in jur (dar si spre orizont) cei mai multi erau deja goliti de frunze.
Nu judec. Stejarii nu-s preocupati sa tina pasul cu artarii, de exemplu. Si-s toate formele si toate marimile. Unele tranzitii de la vara la toamna se petrec cat ai clipi, altele … aproape ca nu au loc, iar frunzele sunt inca in copaci. Si ma gandeam … ce imagine frumoasa e asta! Fiecare copac isi joaca rolul lui si se schimba in propriul ritm. Cat de minunat ar fi daca ne-am privi diferentele dintre noi in felul acesta … daca am invata sa acceptam, apreciem si invatam unii de la altii … daca ne-am bucura de frumosul in ansamblu care este lumea asta.
Da, iubesc copacii!
(photo credit: peet-astn on Flickr)
Iulian Florea
- Edit
In primul rand ma bucur ca pagina de pornire a Informal.RO a revenit la cea de dinainte si de care nu m-as plictisi niciodata. Ieri, cand imi aparea dinaintea ochilor acea pagina stearpa si plina doar de o insiruire a postarilor, ma simteam ca si cum imi lipsea ceva.
Revenind la postarea de azi: nota 10.
Lucia Reich
- Edit
Cred ca a fost o problema din browserul tau, Iulian. N-am facut absolut nicio modificare. Multumesc pentru confirmarea ca alegerea mea a fost una fericita si plecaciuni pentru 10. E cam mult timp de cand n-am mai primit un astfel de calificativ. 🙂