Cand salvezi viata a 699 de copii, „That’s Life”

Daca salvezi viata a 699 de copii, atunci “That’s Life”

Primul clip este atat de intens incat mi-e imposibil sa cred ca cine-l urmareste poate simti altceva decat admiratie si respect pentru un om ce a salvat viata a 669 de suflete ce ar fi murit probabil in lagarele de concentrare, cum s-a intamplat cu multi altii.

Sir Nicholas George Winton, nascut pe 19 Mai 1909 (exact! astazi implineste 102 ani!) este un umanitarist britanic ce a organizat salvarea a 669 de copii – in cea mai mare parte a lor evrei – din Cehoslovacia ocupata de nazisti in cel de al Doilera Razboi Mondial, operatiune cunoscuta sub numele de Czech Kindertransport. Winton le-a gasit case copiiilor si a aranjat buna lor transferare in Marea Britanie. Presa britanica l-a numit „Schindler cel britanic”.

Acest film este un fragment din Programul BBC „That’s Life” ce a putut fi vizionat in Marea Britanie in 1988.

Daca salvezi viata a 699 de copii, atunci “That’s Life” – Retrairea unei calatorii ce le-a salvat viata

Acasa in Londra, Lisa Midwinter face bagajele pentru o calatorie in trecutul ei. 4 zile in care ea, fiul si nepoata ei urmau sa retraiasca experientele copilariei ei refacand ruta Cehoslovacia ocupata de nazisti – Marea Britanie, pentru ca mai apoi sa-l cunoasca pe omul ale carui actiuni aveau sa-i salveze viata in copilarie.

In 1938, Nicholas Winton, pe atunci tanar agent de bursa era pe cale sa plece in Elvetia la ski impreuna cu prietenii cand a primit un telefon ce-i cerea sa-si schimbe planurile si sa viziteze Praga, unde o situatie urgenta era in desfasurare. Cel ce suna era prietenul sau Martin Blake, masterand la Westminster School si ambasador al Comitetului Britanic pentru Refugiati din Cehoslovacia care ii ajuta pe adulti sa scape din tara ce fusese ocupata de doua luni de trupele lui Hitler.

In alte tari organizatiile pentru refugiati incepusera sa organizeze „The Kindertransports” – o serie de trenuri ce scoteau din Europa Centrala copii evrei. Insa un plan similar nu exista si in Cehoslovacia. Dupa ce a vizitat o tabara din afara Pragai, Winton si-a dat seama ca trebuie sa actioneze imediat.

„Am gasit copiii refugiatilor si alte grupuri de oameni ce erau dusmani ai lui Hitler de care nimeni nu avea grija. Am decis sa incerc sa le obtin permise britanice.”

Dupa alegerea unei echipe care sa organizeze o serie de trenuri, Winton s-a intors in UK pentru a le gasi case cat mai multor copii. In perioada Martie – August 1939 8 trenuri Winton au transportat 669 de copii catre siguranta, libertate, viata; ultimul tren, cu 250 de copii la bord trebuia sa plece pe 1 Septembrie, ziua in care a inceput razboiul. In ultimul minut trupele germane au intervenit; copiii aceia nu au mai fost niciodata gasiti. Ei, si cea mai mare parte a familiilor lasate in urma, au fost transportati spre est, in lagarele de concentrare. Doi veri ai Verei Gissing se aflau in acel tren si in loc de Anglia au ajuns in Belsen. Impreuna cu mama lor nu au mai iesit niciodata din acel lagar. Micuta de 10 ani a ajuns in Bootle, Lancashire, iar sora ei Eva a fost trimisa la un internat in Bournemouth. Parintii lor au incercat sa-si pastreze zambetul pe fete in timp ce trenul se desprindea de peron, iar Vera si-i aminteste strigand: “Ne revedem in Cehoslovacia libera”.

Alf Dubs, fost ministru in cabinetul Blair, este un alt „copil Winton”. Baietelul de 6 ani a fost intampinat in gara Liverpool Street de tatal sau, care parasise Praga in ziua venirii nazistilor. Lord Dubs spune despre Sir Nicholas Winton: “Un tip fenomenal, o fiinta umana extraordinara. Fara nicio indoiala ii datorez viata. Cred ca sansa mea la supravietuire, ca si a multor altora, ar fi fost extrem de mica fara ajutorul lui”.

“De ce eu?”

Lisa Midwinter, la origini Lisa Dasch, avea 3 ani cand a facut calatoria spre Anglia impreuna cu fratele sau. Nascuti in Teplice, chiar langa granita germana, se aflau in vacanta cand au primit vorba sa nu se intoarca acasa ci sa se indrepte direct spre Praga. „Imi amintesc trenul ca pe un mare obiect negru si inalt cat poti vedea cu ochii. Imi amintesc siluete in albastru care trebuie sa fi fost conductorii si personalul trenului cantand si fluturand batiste, si un zgomot extrem de puternic. Si imi amintesc apoi batistele fluturande stergand lacrimile adultilor ramasi pe peron.”

La sfarsitul calatoriei Ms. Midwinter spune ca s-a simtit „dezolata, cu un carton prins de gat. Imi amintesc sentimentul de profunda singuratate intr-un loc total strain.” A fost initial luata sa stea in familia unui dentist din Manchester dar pentru ca nu s-au inteles, o prietena a mamei ei din Stoke-on-Trent a fost de accord sa o ia la ea, primele amintiri placute ale fetitei Midwinter in Anglia fiind cu ea luata in brate si punand o scrisoare intr-o cutie postala rosie”. Povestea ei are un happy end pentru ca parintii ei au reusit sa scape si s-au stabilit in Stoke-on-Trent unde au ales sa fie parinti surogat pentru multi copii cehi. Ca mai toti cei evacuati, si Ms. Midwinter a aflat despre Sir Nicholas multi ani mai tarziu prin programul de televiziune al BBC. Cand l-a intalnit l-a intrebat, fireste!, “De ce eu?”

„Si mi-a raspuns: pentru ca trebuia sa fiti dintre primii care pleaca … pentru ca erati clasa de mijloc, erati evrei, iar germanii ar fi vrut sa scape de voi mai intai.”

Peste 100 de persoane au refacut traseul Praga – Londra; intre ei 20 de “copii Winton” la randul lor cu copii si nepoti. Si ei ca si Ms. Midwinter au refacut traseul alaturi de cei din familiile lor pentru ca doar asa ii puteau ajuta sa inteleaga cat de mult ii datoreaza cu totii lui Sir Nicholas, si sa surprinda o frantura din agonia parintilor ce stiau ca este ultima data cand isi vad copiii. Dar mai presus de toate acestea, sa inteleaga ca sunt o parte a unei extraordinare familii ce-i datoreaza existenta omului care, la varsta de 100 de ani a stat inca odata pe peronul Garii Liverpool Street sa ii intampine.

1938: Germania anexeaza Austria in Martie si ia Sudetenland in Octombrie, conform Munich Agreement;
1939: Cehoslovacia este invadata – doua din cele trei regiuni (Bohemia si Moravia) devin protectorate germane iar Slovakia devine un stat client.

Comentati?