Cultura noastra este rutina noastra si tot ceea ce formeaza aceasta rutina: somnul, baia, imbracatul, mancarea, mersul la serviciu. Sunt treburile noastre de-acasa si actiunile pe care le facem la locul de munca, modul in care cumparam bunuri si servicii, cum scriem si trimitem scrisori, luam taxiul sau un autobuz, dam un telefon, mergem la film sau la biserica.
Este felul in care ne salutam prietenii sau ne adresam unui strain, cum ne mustram copiii si felul in care raspundem, ceea ce noi consideram maniere bune si rele si chiar – prin extensie – ce consideram noi corect si gresit. Toate acestea si mii de alte feluri de gandire, simtire si actiune par atat de naturale si de drepte incat ne putem intreba chiar cum altfel s-ar putea face aceste lucruri. Dar pentru milioane de alti oameni din lume, fiecare dintre aceste acte poate parea ciudat, de neinteles, nenatural sau gresit. Acesti oameni ar face multe – daca nu toate – aceleasi fapte, insa in moduri diferite, care lor le-ar parea logice, naturale si corecte.
Cultura nu este insa doar modul in care facem lucrurile. Este alcatuita de asemenea din atitudinea noastra, gandurile, asteptarile, obiectivele si valorile. Cultura inseamna regulile societatii noastre – normele care ne spun ce este si ce nu este acceptabil in societate. Noi invatam aceste modele complexe de socializare, in primul rand de la parintii nostri, care ne introduc in lumea de idei si valori, apoi la scoala si mai apoi de la o gama intreaga de persoane si institutii care ne afecteaza viata. (foto: aagaardds.deviantart.com)