Naiva si omul invizibil

Intr-o zi de vara, nici nu mai conteaza anul, in timp ce pregateam de scris cateva impresii despre ziua pe care tocmai o incheiam, prietena mea de o viata posteaza pe un site de socializare un mesaj in neant despre iubire. Mesajul ei coincidea cu starea mea de suflet ca si cum cineva se holbase cu lupa la inima mea. Dupa atatia ani de singuratate in doi aveam inima ciuruita de sentimente confuze; unele mai calde, altele mai reci, unele mai dulci, altele mai amare, unele mai colorate, altele mai negre … simteam uneori ca degeaba sunt implinita pe plan profesional daca in rest ma simteam ca o epava esuata undeva intre larg si mal din lipsa de carmaci.

Au inceput sa apara diverse comentarii vis-à-vis de postarea ei. Le urmaream dar eram cumva departe cu taririle si gandurile mele. Ce rost avea sa-i scriu ca si eu simt lafel?! Mi-am spus, macar una din noi doua sa nu cada in starea de lamentare. La un moment dat, cineva posteaza ca este nefericit dupa o relatie incheiata recent dintr-un motiv clasic si ca isi cauta inca nevasta ideala … cuvantul nevasta m-a scos din minti … este exact ce nu doresc sa ajung in acesta viata … Am inceput sa bat in tastatura cu o rapiditate ce ar fi uimilit pana si o dactilografa cu experienta … I-am spus acelui domn ca, atata timp cat isi va cauta o nevasta, sotie si nu o partenera de viata, mereu va esua … cand brusc mi-am dat seama ca si eu acum foarte, foarte multi ani am cautat un sot si nu un partener si asa am ajuns la divort dar am lasat postul asa, fara alte adaugiri (mai mult sau mai putin necesare).

La scurt timp, o doamna, ii spune misteriosului domn ca ceea ce tocmai postasem avea sa-i fie de folos daca va vrea sa aiba urechi de auzit si ochi de vazut … si asa a inceput cel mai lung dans din viata mea cu o fantoma pe care am sa o numesc Black Eyes.

El a mai dat 1-2 relici, eu mi-am sustinut argumentat ideea si am sfarsit prin a ne scrie sub forma de cunoastere amicala in privat… insa zilele se scurgeau rapid si la orice postare a mea pe site-ul de socializare venea si replica lui cu intensitatea unui uragan de iubire spre deliciul celor din lista mea de prieteni care deja intrevedeau o idila pe net … La inceput l-am privit prietenoasa, apoi amuzata, apoi intrigata, apoi tacuta, apoi suspicioasa, apoi visatoare pana cand am ajuns sa cred ca vreau sa-l cunosc si real.

Eh, aici Black Eyes a batut retragerea in forta motivand ca este inca traumatizat sufleteste de fosta sa relatie si vrea sa ia totul usor, pas cu pas, ca si, ca si ca… Hmm…mi-am spus… ceva este putred in paradis… ieri striga pe net ca ma adora, azi pare sa-i ploua… ieri spunea ca ma viseaza, azi ca urmeaza sa plece din tara, ieri spunea ca intr-o zi ne vom intalni, azi ca nu stie nici el ce va fi …

In tot acest tip gasca de pe net socializa excesiv cu asa zisul indragostit , ba mai mult a aparut din cer de vara si o prietena de-a lui Black Eyes. Acesta a intervenit telefonic in mod repetat pentru a sustine ca domnul Black Eyes este indragostit lulea de mine, dar e foc si para de suparat pe trecutul nebulos care l-a avut pana nu foarte demult si de aceea nu isi lasa numarul de telefon, ca si pe ea o suna cu numar ascuns, etc, etc, etc.

Stiindu-ma pe mine, dar avand si fler mi-am spus ca acest domn Black Eyes vrea sa ramana un mister neelucidat, fapt pentru care am batut pasii pe loc: mai tacuta, mai absenta, mai o vorba, mai un kiss, mai o poza, mai un vis, mai o gluma, mai un song … dar batand pasii pe loc, pe loc, pe loc fara sa inaintam in fapte reale deloc… totul pana intr-o zi inca de vara cand un vechi prieten drag a poposit pe melaguri noastre si, macinat de intrebarea de ce domnul Black Eyes isi pierde vara ascunzandu-se in loc sa iasa la lumina cu adevarat, a inceput sa atace usor si diplomat subiectul pe ici pe colo. Reactiile partilor au fost si ele aproape diplomate, dar oricum erau toate niste raspunsuri rasturnate.

Prietenul meu posedat de gandul negru ca Domnul Black Eyes nu exista, ca e o poveste trista in care o muiere vicleana se joaca de dimineata pana seara din nevoia ei avida de reclama fina, urca in vestul tarii si descopera ca nu-i nici urma de Black Eyes in satucul mentionat ca fiind locul de obarsie al familiei din care se trage si la care poposeste in fiecare week-end frumosul domn invizibil …

Nu stiu cat a scotocit si nici cum, dar stiu ca s-a iscat un show de zile mari intre 2 tabere. Black Eyes si prietena lui tabarara: “NOI EXITAM”, prietenii mei vechi, vii si reali in replicara: “SUNTETI 2 IN 1” si bineinteles eu pe post de impaciuitor general care ma uitam ca la filmele cu prosti cum unii si altii se ceartau. M-am uitat stupefiata ca in loc sa iasa din starea de fantoma invizibila, domnul Black Eyes s-a ascuns si mai mult, dovedind ca echipa adversara detine puterea de a-l invinge si viu si fantoma invizibila …

De atunci traiesc cu uratul sentiment ca i-am impartasit din trairile mele unei femei si nu domnului Black Eyes … Daca ai simti ca esti usor indragostita de o fantoma invizibila si aceasta nu te-ar lasa sa vezi ca e vie decat ocazional cu cate un e-mail si o poza aruncate la intamplare, care nici nu sti a cui e in realitate, ce ai face? Ai crede ca intr-o zi ai sa-l intalnesti sau i-ai asculta pe prietenii tai reali ca e o facatura josnica la mijloc?

Conculzia prietenilor mei dupa 2 luni de framantari interioare?! Omul invizibil exista pe toate site-urile de socializare deci ai grija de cine te indragostesti … In ceea ce ma priveste eu, naiva inca, visez sa-l intalnesc pe omul invizibil, si mai cred ca prietena lui este o fata deosebita, ca Black Eyes exista si intr-o zi va avea curajul sa ma intalneasca …