Lista supravietuirii

 O lista a evreilor salvati de catre Oskar Schindler, ce a inspirat atat nuvela cat si filmul castigator al Premiului Oscar „Schindler’s List” a fost gasita intr-o biblioteca din Sydney, spune co-curatorul ei Olwen Pryke. Muncitorii de la Biblioteca de stat New South Wales au gasit lista, continand 801 evrei salvati de la Holocaust de catre un afacerist, in timp selectau niste cutii cu notite ale scriitorului australian Thomas Keneally.

Documentul de 13 pagini, o copie a originalului (galben de timp si extrem de fragil), a fost gasit intre notite si taieturi din ziare germane in una din cutii. Curatorul bibliotecii descrie lista de 13 pagini ca fiind „unul din cele mai puternice documente ale secolului 20” si a uimit pe toata lumea fiind gasita in colectia unei biblioteci. „Lista asta a fost scrisa in graba pe 18 Aprilie 1945, in ultimele zile ale celui de Al II-lea Razboi Mondial, si a salvat de la camera de gazare 801 persoane”. “Este o incredibila bucatica de istorie”.

Nimeni n-a avut idee ca lista se afla printre cele 6 cutii cu materiale de documentare, achizitionate in 1996, toate apartinand lui Keneally, ce i-au folosit pentru nuvela, si care s-a intitulat initial „Schindler’s Ark”. Nuvela din 1982 spune povestea felului in care smecherul Schindler si-a descoperit constiinta si si-a riscat viata pentru a salva peste 1.000 de evrei din mainile nazistilor.

Regizorul Steven Spielberg a transformat-o in film in 1993 avandu-l pe Liam Neeson in rolul lui Schindler, Ralph Fiennes ca si seful trupelor SS.
Documentul i-a fost dat lui Keneally in 1980 de catre Leopold Pfefferberg – numit pe lista muncitorul evreu numarul 173 – cand l-a convins pe scriitor sa puna pe hartie povestea lui Schindler. Nimeni nu stie daca lista a costat ceva, si daca da, cat.

Schindler, nascut in partea vorbitoare de germana a Austriei-Ungariei in 1908, a inceput razboiul ca si curier nazist ce si-a folosit relatiile pentru a castiga controlul unei uzine din Cracovia, Polonia, la scurt timp dupa ce Hitler a invadad tara. Folosea mana de lucru evreiasca in fabrica dar s-a devenit ingrozit de metodele naziste. Folosind mita si propriul farmec, a reusit sa convinga oficialii ca muncitorii sai erau vitali razboiului si nu trebuie trimisi in lagarele mortii. Schindler a murit relativ necunoscut in 1974, dar si-a castigat recunostinta publica in urma nuvelei lui Keneally si a filmului lui Spielberg.

Comentati?