Am ascultat azi dimineaţă câteva piese ale Marizei. Nu ştiu o boabă din ce spune ea acolo, da’ m-am jucat cu translatorul lui google şi am imaginat/adaptat nişte cuvinte. Sper să vă placă:
Știu că viața este mereu o grabă;
şi se întâmplă când noi uităm să ne mai jucăm.
Ştiu, ştiu că timpul nu se opreşte, şi acum e din ce în ce mai puţin;
iar noi facem reparațiile numai atunci când el a trecut …Nu știu dacă a trecut prea repede, dar ştiu că am pierdut vreo câteva zâmbete.
Promit că voi avea mai mult timp să mă uit la tine de acum înainte.
Nu voi fi departe, voi fi aici cântând dorul …
Plimbându-mă prin lume am înţeles că nu mai pot aștepta
Si m-am grăbit să mă întorc înapoi la tine.
Nu voi fi departe, voi fi aici cântând dorul ..
Nu voi fi departe.
Voi fi aici …
Fiecărui gând, o luminiță. Mai ales pentru că gândurile sunt cât se poate de reale: sunt realități virtuale.
