Cand pleci, nu stiu care dintre noi doi a plecat. Cand intind mana nu stiu daca nu ma caut pe mine, cand iti spun: te iubesc, nu stiu daca nu mie imi spun si mi se face rusine. Odinioara stiam cum arati, erai nespus de inalt si de subtire. Stiam de unde-ncepi si unde ma sfarsesc. Iti gaseam usor buzele, gatul, clavicula dulce, umarul copilaresc.
De mult, imi amintesc, eram doi. Tin minte cum ne tineam de mana … Cine-a fost infrant dintre noi? Cine-a putut sa ramana? Singurul trup este al tau sau al meu? Si mi-e atat de dor de cine?
Numai tacand, cu ochii-nchisi, cu dintii stransi, mai pot sa te distrug cu greu in mine. / Ana Blandiana