De la prietena mea, Micul Print
„Azi, venise unul foarte timid, prost imbracat, normal, dar curat, cu o cravata de pionier si sosete rupte, voia un cutit pentru o ora, ca sa desprinda niste sipci pe care voia sa deseneze. Avea si un ochi la stanga si unul la dreapta, imi venea sa-l pup. I-am dat cutitul cadou.
Altul s-a inchis pe dinafara si nu mai poate intra in casa. De cinci zile doarme intr-un garaj. A venit azi la bar, tuns, frizat, barbierit doar pe dreapta si putin pe stanga, fericit ca a facut dus. Cineva i-a spart capul cu o bata acum trei zile, asa, din senin. E ars pe maini din loc in loc, alcoolic, si iti vine sa-l pupi si p’asta.
Un altul canta la tambal cat ii ziulica de lunga, tambalul e greu, el e cocosat. Cred ca e roman. Munceste de-i sar capacele.
Ca sa nu uit de noua mea prietena, alcoolica, care-si bea vinul la 12 ziua pe terasa, n-are dinti, dar e foarte generoasa si zice ca un zambet nu poate fi inlocuit cu nimic.
Sau fosta prostituata de la bordelul din cartier, acum e striptis, care are 90 de ani, merge in baston si mai vine cateodata sa bea un vin .
Si ma uit in jur cati mizerabili in haine noi si masini frumoase si tot luxul, care n-au pic de poezie.”