Drumul. Into the light.

Am auzit de-atatea ori ca cel mai bine e sa reusesti sa-ti gasesti drumul spre tine. Pana acolo insa, pana te gasesti, de cate ori te ascunzi? Cate oglinzi spargi ca sa nu te mai vezi asa cum esti? De cate ori renunti? Si de cate ori te indoiesti de tine, de cum gandesti? Se spune (doar se spune, pentru ca nu exista dovezi palpabile!) ca oamenii au in sinea lor binele si ca s-au obisnuit cu raul. Oare de ce? (Todd Webb Patio Door, Georgia O’Keeffe’s Abiquiu House, 1977)

Because they haven’t learned how to walk. Into the light. (yet..)
Ba unii au invatat (sau invata inca) dar nu-s lasati de altii … altii, adica lupi imbracati in blana de oaie, ingeri manjiti, suflete haine si egoiste dar care se dau sensibili, artisti si care-ti calca cu frenezie sufletul in picioare … ma intreb daca doar joaca rolul prostului cand, dupa ce te tradeaza o data si-apoi se insotesc cu raul, iti spun cu seninatate ca e dreptul lor sa faca asta si tu nu te dovedesti prieten daca nu esti de acord …

Comentati?