Ctrl+Alt+Delete este o prea bine cunoscuta comanda pentru computerele IBM, ce se executa apasand tasta Delete in timp ce se tin apasate tastele Control si Alt. Functia acestei combinatii de taste difera in functie de context, dar in general intrerupe sau faciliteaza intreruperea unei functiuni.
In primavara lui 1981 David Bradley facea parte dintr-o echipa selecta dintr-o anonima cladire de birouri din Boca Raton, Florida. Sarcina lui era aceea de a ajuta la construirea noului computer personal IBM. Pentru ca Apple si RadioShack vindeau deja mici computere de sine statatoare, proiectul cu nume de cod: Acorn era o sarcina de terminat ieri, adica extrem de urgenta. In locul termenului tipic de 3-5 ani Acorn a trebuit sa fie gata intr-un singur an.
Una din frustrarile programatorilor a venit odata cu aparitia unei erori de codificare si au trebuit sa reporneasca manual intregul sistem. Pornirea masinii a initiat automat o serie de teste de memorie care au „mancat” timp pretios. „In unele zile trebuia sa rebutam la fiecare 5 minute pentru a putea gasi problema” spune Bradley. Testele plictisitoare i-au facut pe programatori sa-si cam smulga parul.
Asa ca Bradley a creat o combinatie de taste care declansa resetarea sistemului fara sa treaca prin toate testele de memorie. Nu a visat niciodata ca solutia simpla va face din el un erou in programare, cineva care sa fie vanat intr-o zi pentru un autograf pe tastatura. Ba mai mult nici nu a prevazut ca aceasta comanda va deveni o parte integranta a experientei utilizatorului.
Bradley a inceput sa lucreze pentru IBM ca programator din 1975.
In Septembrie 1980 a devenit al 12-lea din cei 12 ingineri alesi sa lucreze la Acorn. Echipa unita a fost dusa la sediul IBM din New York. „Am avut foarte putine interferente. A trebuit sa incepem designul acestui proiect pornind practic de la o foaie alba de hartie.”
Bradley a lucrat in cam tot ce inseamna scrierea programelor de input/output pentru depanarea placilor wire-wrap. Cinci luni in acest proiect el a creat ctrl+alt+del. Sarcina a fost doar un alt element din to-do list. Bradley nu a intentionat niciodata sa faca shortcut-urile disponibile clientilor si nici nu s-a asteptat sa intre in the pop lexicon. Era doar menit sa-l ajute pe el si pe colegii lui pentru care fiecare secunda conta.
Echipa a reusit sa termine Acorn la timp astfel ca in toamna lui 1981 IBM PC a iesit la vanzare. Expertii de marketing au prezis ca vanzarile vor fi modeste, circa 241.683 de unitati in primii 5 ani; in timp ce executivul credea ca estimarile sunt mult prea optimiste. Cu totii s-au inselat: vanzarile IBM PC au atins milioane, cu oameni de toate varstele folosindu-le echipamentele pentru a se juca jocuri, a edita documente si a inghiti cifre. Calculul nu a mai fost de atunci niciodata la fel.
Abia pe la inceputul anilor ’90 combinatia de taste a iesit in evidenta odata cu aparitia tot mai frecventa a infamul ecran albastru, asa numitul „blue screen of death”, raspandindu-se ca o plaga din prieten in prieten: ctrl+alt+del. Dintr-o data micul cod al lui Bradley s-a dovedit a big deal. Jurnalistii numeau harul salvator al posesorilor de PC-uri „salutul celor trei degete”.
In 2001 sute de persoane s-au adunat la San Jose Tech Museum of Innovation topentru a comemora a 20-a aniversare a IBM PC. In doua decenii compania s-a laudat cu mai mult de 500 de milioane de PC-uri la nivel mondial.
Se spune ca dupa o cina la care fusesera invitati toti iluminatii industriei, inclusiv presedintele Microsoft Bill Gates, cu totii s-au asezat la o discutie insa prima intrebare nu i-a fost adresata lui Gates ci lui David Bradley. Programatorul, ce intotdeauna a fost surprins de cat de popular l-au facut acele cinci minute ce i-au trebuit pentru a pune impreuna cele trei taste ctrl+alt+del, a fost extrem de rapid in a devia gloria: „Trebuie sa impart meritele”, a glumit el. „Poate ca eu am inventat codul, dar cred ca Bill l-a facut faimos.”