Merg cu autobuzul catre casa. Autobuzul este plin. Nu vreau sa ma inghesui pana la aparatul de compostat, mai bine rog o doamna sa imi composteze biletul. Dar cum sa ma adresez oare? Sa o tutuiesc sau sa ma adresez cu dvs.?
La penultima statie nu a coborat, deci merge pana la capat de linie. Ma uit mai atent la ea, are o sticla de vin, adica sigur merge la un barbat. Vinul nu este cel mai ieftin, deci barbatul arata bine. In satul meu sunt doi barbati care arata bine: sotul meu si amantul meu. La amantul meu sigur nu poate merge pentru ca eu acolo ma duc acum. Inseamna ca merge la sotul meu. Sotul meu are doua amante: Claudia si Rodica. Claudia e in delegatie …
„Rodica, poti sa-mi compostezi si mie acest bilet, te rog ?”
Rodica: „De unde ne cunoastem?!”
o piatra
- Edit
logica si mai feminina:
cine naiba composteaza bilet pentru ultima statie?
🙂
Lucia Reich
- Edit
😆 blatisto! 😆
Bunsen
- Edit
Din curiozitate, mult indragitul apelativ „duduie” se mai foloseste?
Ar fi pacat sa dispara.
Lucia Reich
- Edit
N-a disparut, suntem popor conservator 😆
anca
- Edit
nu-mi vine sa cred! :)) tocmai am dat peste articolul asta si vad ca l-ai postat in 26 oct. exact ziua cand am facut si eu o insiruire de idei de genul asta, asa, „ca cadou” de ziua mea! 😛
Lucia Reich
- Edit
intortocheate-s caile … nu pot sa zic decat ca ne-am gandit la aceleasi lucruri 🙂 daca stiam ca-i ziua ta (inca nu ne cunosteam, cred) ti-l dedicam … postez articolele la inceputul zilei 12:00 – 12:05 deci era numai bun sa fiu printre primii ce-ti spun La multi ani … Oricum, La multi ani, Anca! Niciodata nu-i prea tarziu 🙂