10 ani fara pictura prin cuvinte

„Draga mea”, i-am spus eu atunci, încet, fetei aceleia, „fiindcă nu ştiu cum te cheamă am să te numesc Zenobia şi trebuie să ştii că te iubesc neînchipuit de mult” si asa mai departe … 10 ani de la trecerea in Marea Liniste a lui Gellu Naum. Probabil acum e undeva intr-o barca langa o mlastina scriind si iubind-o pe cea pe care o iubeste neinchipuit de mult. (foto: gellunaum.ro)

„[..]uite, chiar azi noapte am visat că un prieten, un fost coleg de şcoală, nu mai ştiu, mi-a dăruit o haină brodată, trebuia sa asist la nunta lui; ei bine, mireasa, care îţi semăna leit, mă iubea neînchipuit de mult, îmi spunea mereu asta, în ciuda atitudinii mele rezervate; mie, mărturisesc, îmi făcea plăcere, deşi respingeam cu hotărîre pornirile ei pasionale; de altfel, cu cîteva nopţi înainte, în împrejurări aproape similare (cu excepţia ceremoniei nupţiale) o altă fată, nu o mireasă ci una despre care se ştia precis că e mormonă, te rog să nu scapi amănuntul acesta, mă iubea şi ea neînchipuit de mult şi eu mă simţeam nespus de bine, ca în picătura aceea de apă; eram fericit în pelicula ei de dragoste, îţi spun drept şi te iubesc neînchipuit de mult, aş zice, şi aşa mai departe; starea aceasta de dragoste pentru tine, totală şi cotropitoare, rezumă întreaga mea existenţă de pînă acum, nu ştiu dacă mă înţelegi; iar dacă mă iubeşti şi tu neînchipuit de mult, după cum s-ar părea, poţi să faci abstracţie de persoana mea fizică atît de incorect îmbrăcată, n-are importanţă, nu ştiu dacă mă înţelegi şi te rog să ierţi discursul meu decretin, vroiam să spun, şi aşa mai departe…

„E sigur că te iubesc”, mi-a răspuns ea încet, de altfel, trebuie să ştii că, făcînd abstracţie de circumstanţe, te iubesc neînchipuit de mult, în calitate de mireasă a fostului tău coleg de şcoală, deşi nu sînt mormonă, dar asta nu contează, şi aşa mai departe…”

Comentati?