Cum o reclama pentru TIFF postata pe Facebook (absolut geniala) si un sondaj al lui Dragos Bucurenci despre oportunitatea participarii sale la un festival sponsorizat de cei de la Rosia Montana (ce intre timp pare ca si-au retras-o) mi-au adus aminte de o poveste adevarata de la Iasi IFF 2009 scrisa anul trecut de Anca Gradinariu sa nu ma intrebati, ca nici eu nu-mi explic. Dar, voila de radeti (daca n-ar fi chiar de plans)!
“Are you retarded?” ii intreaba femeia de la ghiseul de bilete de la cinema Victoria, Iasi, pe doi straini ceva mai in varsta. Cei doi se uita stupefiati la ea, fara replica, eu sunt la fel de interzisa. Am crezut ca, brusc, functionara placida are o criza de identitate – dupa atatia ani de munca noncreativa in mediu, se inchipuie brusc critic de film si vrea sa-i descurajeze pe cei doi sa vada un film romanesc (Francesca).
“Are you retarded?” insista doamna, iritata, ca nu obtine nicio reactie de la cei doi. Si el si ea se uita unul la altul, teribil de inimidati… Femeia scoate capul pe geam si-mi striga mie:
“Astia-s muti sau nu stiu engleza? Sunt sau nu pensionari, ca daca da, intra cu reducere, e o chestie internationala…”.
Ma intorc spre cei doi si le traduc: “Are you retired?” Cuplul izbucneste in ras, usurati: “Aaaa … We were really puzzled … Until now everyone in this city were so nice and polite to us…”
“Are you retarded?” a ramas catchphrase-ul definitiv al primei editii IIFF.