De curand (prin intermediul Oanei) am descoperit o savuroasa profesoara de gramatica (nu cred ca e chiar profesoara, dar simplul fapt ca da lectii, si face lucrul asta cu simt de raspundere o califica pentru asta): diacritica. Merita s-o cititi cu regularitate, chiar daca aveti impresia ca voi le stiti pe toate (eram precisaaaa!!!), daca nu pentru lectii macar pentru modul in care da lectiile. Dar diacritica nu scrie doar despre „V-ati? Va-ti? Vat-i? Sau vati?” sau „Propriii si propriii-i. Plus copiii-i.”
Citind-o, cum va spuneam, am descoperit de curand povestea frumoasa a unui om spectaculos (fara a-si dori sa fie asa) prin tot ceea ce face el. Am sa va las sa cititi povestea lui spusa de ea si-apoi si parerea lui despre ce i se intampla. Dupa ce cititi, daca v-a placut, daca puteti ori daca stiti pe cineva capabil sa-l ajute, please, go for it!
Caut sponsor de diacritica
Pentru Paul.
Paul Dicu.
E un prieten de-al meu din vremea facultatii.
Are 41 de ani, a facut dreptu’ si alearga.
Da’ mai ‘nainte sa alerge e instructor de arte martiale. Aikijitsu, Takeda Ryu si Katori Shinto Ryu – in caz ca va zice ceva. A studiat (si) cu maestrii Roland Maroteaux 7 DAN Takeda ryu si Alain Floquet 8 DAN Aikibudo si Katori Shinto ryu. Din 1998 e instructorul de arte martiale al trupelor DIAS din Constanta.
Mai nou, cum va ziceam, alearga. I mean, pe langa cele de mai sus. In 2008 primul maraton, Constanta-Mangalia, el cu un elev de-al lui. 2009, mai multe si mai oficiale. In 2010 e singurul reprezentant al Romaniei la Sahara Marathon, cursa de 42,195 km, in Algeria.
In 2011 o sa fie Marathon des Sables. 243 km în 6 zile. Ziua 1 – 25 km, ziua 2 – 34 km, ziua 3 – 38 km, ziua 4 – 82 km, ziua 5 – 42 km, ziua 6 – 22 km.
Costul participarii ajunge la 4.500 de euro: 900 euro taxa de inscriere preliminara, de platit pana la 30 septembrie 2010; 1.700 euro echipament specific; 1.900 euro completare taxa de inscriere, transport, asigurare medicala, asistenta medicala etc., de platit pana la 31 ianuarie 2011.
Cum ziceam, caut sponsor. Daca stiti firma care-ar putea fi interesata de, dati de veste. Paul ofera la schimb loc pe tricou 🙂 Si multe vorbe de bine in interviuri.
Si acum povestea lui:
Marathon des Sable by Paul Dicu
Trebuie sa recunosc ca, atunci cand onoratul nostru prieten, Radu Mihailov a initiat aceasta „scrisoare”, nu ma asteptam la o sustinere atat de mare. Ma obisnuisem, pur si simplu, cu replica „oamenii mor de foame si-si pierd slujbele si tie-ti arde de Sahara?”. Si-mi e tare greu sa le explic de ce TOCMAI in aceste momente, oamenii trebuie sa CONSTRUIASCA. Tocmai cand ai gura plina de nisip, trebuie sa-ncerci sa faci castele din nisipul ala.
Nu, nu e un moft. Nu e o vacanta trendy – ha, nu vreti sa mergeti in vacanta asta, va spun eu, mai ales ca la cursele astea chiar se moare, fara exagerare. Nu e nici macar vreun pariu facut cu mine.
Si nici vreo cale, calea o fac eu, cu fiecare pas facut in nisipul asta. Si-atunci, de ce? Ce treaba avem noi cu desertul, cu ce ne priveste pe noi cursa asta? De ce-ar trebui ca fiecare din noi s-o facem? Pentru ca, singurul lucru care ramane, e ceea ce construiesti. Singurul dar pe care ti-l poti face fara sa te uiti la pret, e sa TE construiesti pe tine. Si cursa asta te dezghioaca si te reconstruieste, si-ti canta un prohod existential, si te renaste la sfarsit, precum un pantec turbat si afectuos.
Si ne mai priveste pentru ca, din taxa asta de participare se duc niste bani, la fel ca si la Sahara Marathon, spre oameni bolnavi de cele mai groaznice maladii, carora noi le intoarcem spatele, facandu-ne ca nu exista. Si ce, mi-au zis unii, noi n-avem bolnavii nostri? Ba da, ii avem, dar asta nu inseamna ca n-avem dreptul de a ne alege felul in care sa ne spalam pacatele. Da, asa-mi tin eu genunchiul jos si-asa-l invat sa se ridice. Avem fiecare deserturile noastre in care ne pierdem, tipam, muscam si ne bem sangele propriu. Si, la capatul lor, cei mai norocosi renasc. Si-nteleg cine sunt.
Am sa ma opresc aici. Nu vreau sa plictisesc. Si nici macar nu contez eu in demersul asta, sincer. Nu sunt deloc vreun model. Am incercat doar sa arat de ce „ne priveste” acest fel de curse.
Va multumesc pur si simplu, tuturor celor care aveti aceasta nebuneasca incredere in mine.
PS: Si mai multumesc celor care mi-au atras atentia ca n-am publicat contul. Acesta este: RO65INGB0000999901815872 ING Romania, cont in lei.
alt PS: Si-am mai promis ceva. Daca se vor strange mai multi bani decat voi avea nevoie, voi dona restul catre urmatorul roman care va vrea sa plece acolo, data viitoare.