Dragobetele saruta fetele

Dragobetele – An de an, pe 24 februarie, bunicii nostri sarbatoreau Dragobetele, una din cele mai frumoase sarbatori populare dedicate iubirii. Acum a cazut în desuetudine, nepotii de azi au uitat de ea si au adus în tara de prin America Valentine’ s Day – ziua îndragostitilor. Ca asa-i la moda si suna mai bine.

Preluat de la vechii daci ca petitor si nas al animalelor, românii l-au transfigurat pe Dragobete ca protector al iubirii. Traditia spune ca era fiu al babei Dochia si în aceasta zi se anunta venirea primaverii. Ursul iese din bîrlog, pasarile îsi cauta cuiburi si se împerecheaza, iar oamenii trebuie sa participe la aceasta bucurie a naturii prin iubire.

Batrînii spun ca în aceasta zi, satele românesti rasunau de veselia tinerilor si zicala: „Dragobetele, saruta fetele“ si cei care se întîlneau si se placeau în aceasta zi ramîneau toata viata împreuna.

Se mai perpetueaza la români si alte credinte populare legate de aceasta zi. Se spune ca cine participa la aceasta sarbatoare va fi ferit de boli, mai ales de febra, si ca Dragobetele ajuta pe gospodari sa aiba un an îmbelsugat.

Îmbracati de sarbatoare, fetele si flacaii se întîlneau în fata bisericii si plecau sa caute, prin paduri si lunci, flori de primavara. La întoarcerea în sat, fetele aleargau, iar cele care erau ajunse din urma de flacai, erau sarutate în vazul lumii.

Pentru oamenii mai în vîrsta, sarbatoarea Dragobetelui e ziua în care trebuie sa aiba grija de toate orataniile din curte, precum si de pasarile cerului. În aceasta zi nu e voie sa se sacrifice animalele, ca sa nu se strice rostul împerecherilor.

Tinerele în pragul maritisului si femeile strîng în aceasta zi ramasite de zapada si apa topita o pun într-un vas, pentru a fi folosita pe parcursul anului pentru înfrumusetare si descîntece de dragoste.

Dupa o credinta întîlnita cu precadere în vestul Munteniei si în Oltenia, Dragobetele este un duh al padurii care, într-o anume zi a începutului de primavara, ia chip de flacau neasemuit de frumos si haladuieste prin codri, „dupa fetele si femeile ce profaneaza lucrînd ziua-i consacrata” pentru a le pedepsi.

Dar cine mai stie de toate acestea? E mai simplu de Valetine’s Day prin crîsme si cluburi cu cocktail-uri baute-n nestire.

Scris de Eugenia Enescu

preluat de la Liliana Jinca.
foto: craftgossip

Comentati?