Cand povestile sunt bine spuse

bunkervidBunker, scurt metraj semnat Paul Doucet, este un film despre o femeie singura, izolata de mult timp intr-un buncar sub Paris dupa un razboi nuclear. Marie insista la radioul sau ca cineva sa-i raspunda. Intr-un final, chiar cand rabdarea si sperantele ei sunt epuizate o voce ii raspunde. Dialogul este in franceza cu subtitrare in engleza.

Filmul este un pic de Sarah Connor, un pic de Twilight Zone si restul de austeritate post-apocaliptica. Perfect pentru o pauza de cafea.

The Bunker arata ca un film bine conceput si examinat filozofic (chiar daca suna putin depresiv). Cadrele sunt foarte frumoase, iar contrastul intre aparatele vintage si bunker genereaza un soi de magie. Muzica vine sa completeze scena ce-l cucereste pe spectator inca de la prima secunda (cel putin asa a functionat cu mine).

Doucet ne trimite in pielea personajului si ne face sa ne confruntam cu suferinta supravietuitorului unui razboi nuclear ce adus la disperare dupa ce a petrecut prea mult timp singur in buncar decide sa-si puna capat propriei vieti. Este atat de curios cum e posibil sa implicit spectatorul ata de mult cu atat de putin. Singura scena, o conversatie radio …

Bunker from paul doucet on Vimeo.

Comentati?