de Marius Stefan Aldea
Uite cum facem:
renunti la job si vei fi a mea
renunti la job şi mi te dedici
nu te pun sa-mi speli ciorapii
iar de mancat mananc orice
vei fi a mea şi ma vei iubi zilnic
eu voi scrie dupa fiecare tavaleala
cate un poem de geniu
pe spinarea ta pe care s-au prabuşit
pistruii noptii
ma vor curta toate editurile
ma voi lasa curtat
numai cu Humanitas nu voi semna
tin mult la Cartarescu
nu vreau sa-i mearga prost
dar tu ma vei iubi in continuare
ma vei iubi zilnic
iar geniul meu va umple librariile
casele cafenelele carciumile
de acum inainte baby
nu vom mai intarzia o zi cu chiria
numai renunta la job şi iubeşte-ma zilnic
hai fii poezia mea
sa vedem criticii daca pot vorbi de rau o femeie.
marius aldea
- Edit
mersi fain, a fost o surpriza sa gasesc intamplator un poem de-al meu promovat de blogul dumneavoastra. cu bine, M.
Lucia Reich
- Edit
pentru putin. cu toata placerea. mi-a placut si m-am gandit sa-l afle cat mai multa lume. 🙂
copil enervant
- Edit
:)))) cea mai faina cerere in casatorie,ever :)))))
Glazen oog
- Edit
„sa vedem criticii daca pot vorbi de rau o femeie.”
Eu pot! 😀