Despre un bolovan, prieteni si fotografie

De-a lungul experientelor unice si individuale prin care am trecut, prietenii pe care mi i-am facut au fost absolut speciali pentru mine. Prieteniile m-au modelat si m-au format in atat de multe feluri! Am invatat o suma de lucruri de nepatruns din prieteniile mele iar semnificatia prieteniei din propria-mi experienta m-a invatat lectii unice, mi-a dat o minte deschisa, m-a invatat respectul si mi-a dat un puternic sentiment despre cine sunt eu.

In viata mea am interactionat cu multe tipuri de oameni de toate varstele care m-au invatat lucruri pe care poate nu le-as fi invatat altfel niciodata. Gandindu-ma inapoi, rascolindu-mi amintirile, realizez ca am pastrat un gust bun despre fiecare persoana ce a facut la un moment dat parte din viata mea.

Am intalnit multi oameni cu care m-am bucurat sa fiu deoarece imparteam acel ceva care iti permite sa fii tu insuti si sa te simti confortabil. Prietenia este un lucru foarte personal si unic. O mare parte a prieteniei este aceea ca inveti o seama de lucruri impreuna si pentru aproape orice in lume exista o lectie care trebuie invatata. A invata aceasta lectie prin prieteni este un lucru puternic si exceptional.

De multe ori ma intreb cum am intalnit unii dintre oamenii cu care am avut sau am inca lucruri in comun? Raspunsul este ca eu cred ca oamenii pe care i-am intalnit, care mi-au marcat intr-un fel viata au fost meniti sa mi se intample. Au aparut cu un motiv care-mi este necunoscut, dar stiu ca au fost meniti sa mi se intample mie si numai mie. Poate doar intalnindu-i pe ei am fost eu „echipata” cu cunostinte si experiente care ma vor ajuta in viata mea viitoare.

In concluzie, prieteniile pe care eu le-am facut unice, niciodata nu ar putea fi exact la fel pentru o alta persoana. Prieteniile adevarate vin de-a lungul vietii atat de rar, iar eu sunt atat de recunoscatoare pentru ca i-am intalnit! Fara prieteniile noastre, suntem intr-adevar pierduti. Orice s-ar intampla, ar trebui sa avem mereu prietenii nostri adevarati aproape de inima noastra. Spuneti-le cat de mult inseamna pentru voi. Nu-i lasati sa se piarda! Eu asta incerc sa fac acum …

Astazi il consider pe Radu a fi un prieten adevarat. Un prieten adevarat este langa tine, pentru tine, atunci cand ai nevoie de el. Sa ai un prieten adevarat este un lucru remarcabil. Sa gasesti pe cineva cu care sa impartasesti interese comune, caruia ii pasa cine esti si ce faci, cineva care nu se jeneaza sa se deschida in fata ta, care iti poate spune cele mai profunde secrete si sa stie ca vor fi in siguranta.

Exista o teorie conform careia oamenii ce te inconjoara, ce fac parte din viata ta si-ti sunt prieteni, sunt aici pentru diferite perioade de timp: unii pentru un sezon, pentru ca a venit in sfarsit si randul tau sa impartasesti, sa cresti sau sa inveti. Ei sunt cei ce iti aduc o experienta noua ori te fac doar pur si simplu sa te simti bine o vreme. Ei te pot invata ceva ce nu ai mai facut. Ei iti pot da de obicei o cantitate incredibila de bucurie. Toate astea insa pe perioada limitata: doar pentru un sezon.

Si mai sunt prietenii de o viata, aceia care te invata lectii pentru o viata, lucruri pe care trebuie sa le construiesti daca vrei sa ai o fundatie emotionala solida. Este numai alegerea ta sa accepti si sa intelegi lectia, sa iubesti acea persoana si sa aplici in practica ce ai invatat in toate celelalte relatii ori aspecte ale vietii tale.

Se spune ca dragostea este oarba, dar prietenia este clarvazatoare. Eu cred (si nu-s singura) ca Radu este unul dintre cei mai frumosi oameni de pe pamant.

Si daca va uitati cu atentie la fotografiile lui (pentru ca de-asta va vorbesc eu azi despre Radu!), in special la cele cu ursii ce privesc fix in obiectivul aparatului, veti vedea in ochii animalelor acelora, care sunt animale salbatice! (nu-s crescute de Radu, nu se joaca zi de zi impreuna, nu sunt nici macar unul in preajma celorlalti zi de zi), veti vedea in ochii lor spuneam, cat este de special acest om.

Iti multumesc, Radu, pentru ca faci parte din viata mea, fie ca este pentru un sezon sau o viata. Eu simt ca, indiferent cat vom fi alaturi, este pentru o viata …

Dar toata disertatia despre prietenie si despre Radu are o motivatie, alta decat simpla enuntare a sentimentelor mele:

In afara de faptul ca este prietenul meu, Radu este un senzational fotograf. Iubeste bolovanii si ursii. Mai iubeste el si altele, dar cele doua mentionate mai devreme le veti regasi in mai toate fotografiile lui. Pana pe 15 Iulie are – in sfarsit! – o expozitie personala ce este deschisa intr-un loc unde muritorii de rand (chiar daca-i sunt prieteni) nu au acces. Noroc cu virtualul! Va invit la expozitie (aici cateva fotografii iar cu click pe cuvintele ingrosate intreaga galerie):

„Cindva, mi-am imaginat ca as putea fi o caramida din Marele Zid Chinezesc. Si patrunzand deplin in pielea ei, mi-am putut imagina trecutul, sute de ani de trairi din cele mai diverse, si m-am trezit brusc atunci cand un catel, a ridicat piciorul, in lipsa unui pom. Eram o caramida de la baza zidului. Si de atunci am zis, eu imi aleg un bolovan, de pe un varf de munte.”… RADU LIPSA

Tot nu pot sa imi dau seama cum reusesti sa subliniezi frumusetea din orice detaliu. Nu gasesc cusur pozelor tale, Radu!

(foto: unbolovan.com; pentru foto cu galeria multumesc o piatra 🙂 )

6 comentarii pe “Despre un bolovan, prieteni si fotografie

  1. Gabriela Pacea

    - Edit

    Reply

    Radu Lipşa este cu adevărat un om deosebit … simplu, cu mult dăruire, un prieten adevărat. Felicitări Radu pentru ceea ce faci, pentru ceea ce eşti şi pentru felul în care ai reuşit să ne sădeşti (unora dintre noi) pasiunea pentru fotografie.

  2. Un om atit de frumos incit parca l-a plamadit Dumnezeu cu mainile Lui, ca sa se bucure de frumusetile Lumii si sa-i insenineze si pe altii, mai innegurati din firea lor, mai impietriti…:)

    🙂 si poate sa ma certe cit o vrea, eu aici chiar scriu asta: o minune de om!

    Fericita, deci, piatra cenusie ca i-a iesit in cale…

  3. Nu-ti luam mai iubita, nu vezi cum se uita la tine?! Dar daca pe Ariciu o inteleg (ca-i fetita, si doar tu stii cum ai fi fermecat-o), celorlalti ce le-ai facut? Ca mai sunt si Mos-Martini pe-acolo, nu doar muieri? 😆

    Te-am banuit tot timpul ca detii oarece cunostinte de magie, vrajitorie si tehnici si tactici de ametirea adversarului (reprezentat de tot ce inseamna feminin) … iar fotografiile blanosilor imi confirma banuiala 😀

  4. – cred ca nu e nici un truc, pentru ca fermecarea, ca sa nu zic vrajirea – e facuta cu desavirsita inocenta..
    – ca sa nu ma ia la goana cind ne-om intilni, nu mai zic decit ca prietenia lui e un privilegiu.
    – gata.. ma retrag 🙂

  5. chiar ca te alearga la prima vedere 😆
    iar dau din casa, dar nu pot sa ma abtin! mie mi-a zis ca sa scriu si ceva de rau … hi, hi, hi! ce sa spun de rau Doamne iarta-ma?! Poate doar ca nu-i place dulcele 🙂

Comentati?