Inainte de a fi o jungla urbana, Manhattan a fost caminul indienilor Lenape, ce au numit insula, Mannahatta sau „taramul cu multe dealuri.” Construit pe latime si inaltime, centrul Manhattanului, in fotografie in 2008, era acum mai bine de 400 de ani in urma, cand europenii au vazut-o pentru prima data, doar o insula strapunsa de focurile triburilor ce locuiau pe ea.
Imaginile au fost create pentru Proiectul Mannahatta al Societatii de Conservare a Naturii Salbatice; acesta a fost lansat pe 20 Aprilie 2009 si include o carte, o expozitie muzeala si un Website. Celebrarea istoriei naturale a Manhattan-ului, ce se va intinde pe durata unui an doreste sa recreeze insula asa cum era ea in urma cu 400 de ani, in ziua in care exploratorul britanic Henry Hudson a pus piciorul pe ea in 1609.
Construit partial pe terenuri revendicate, Battery Park City (stanga) ancoreaza partea vestica a modernului Manhattan, ale carui linii de coasta au fost extinse considerabil din 1609. Ca si Manhattan-ul de astazi, parte a farmecului Mannahatta sunt vecinatatile sale, spune Eric Sanderson, leaderul Proiectului Mannahatta. Dar enclavele Mannahatta-ei au fost delimitate de catre comunitatile unice de plante si animale, incluzand lupi, lei de munte, elani, caprioare si castori.
„Existau 55 de comunitati ecologice diferite,” estimeaza Sanderson. Acru langa acru, aici au fost comunitati ecologice mai multe decat au multe parcuri nationale.” In 1609 o mare asezare a indienilor Lenape stabilita la poalele Inwood Hill a fost denumita acasa, iar locatia le-a oferit acestora acces la Raul Harlem (stanga) si Raul Hudson, zone bogate in peste.
„Legenda spune ca Peter Minuit (administrator colonial al Companiei Dutch East India) a cumparat insula de la indieni in 1626,” spune Eric Sanderson. Acum 400 de ani partea estica a Manhattan-ului (prim planul din stanga) si vecinatatile Harlem-ului (fundalul din stanga) erau teritorii de vanatoare ale indienilor Lenape (ilustratiile din dreapta).
Directorul Proiectului Mannahatta, Eric Sanderson spera ca, ajutat de proiectul ce il conduce, cunoasterea trecutului Manhattanului va ajuta proiectelor urbane viitoare sa construiasca orase mai bune maine.
El s-a gandit la un experiment: „Daca ar sti totul despre originile ecologice ale Mannahatta si ar putea reconstrui Manhattan-ul folosind cele mai bune idei pentru designul ecologic de astazi, ce fel de oras ar rezulta in final? Si cum ar fi sa traim acolo?” Iata o intrebare al carei raspuns merita toata atentia si implicarea noastra, a tuturor, pentru ca in felul acesta am putea sa ne imaginam cum ar arata multe alte locuri de pe pamant si cum ar fi sa le putem reimagina.
Imagini apartinand Markley Boyer, Mannahatta Project/Wildlife Conservation Society