No longer romantic

Cu „A Finger, Two Dots Then Me” Derrick Brown nu arata pic de mila cat poezia lui se furiseaza si traverseaza toate barierele pentru a ne strange de gat sufletul (daca-mi permiteti sa ma exprim astfel). No longer romantic. Acest film este pe atat de serios pe cat este de adevarat mesajul lui. Este spiritual pe cat este de intemeiat si autentic. Derrick Brown si universalul perfect vizual al fratilor Holechek in acest film exemplifica modul in care uneori doar cuvintele din inima pot fi sursa de inspiratie pentru un emotionant film scurt.

Derrick Brown atinge doua subiecte profunde cu care incearca sa polarizeze audienta: dragostea si viata de dupa moarte. Lasati cinismul de-o parte pentru ca Derrick Brown si fratii Holechek in mod clar nu au nicio simpatie pentru el. Ei doar tin cursul, indiferent de restul lumii. Cadru dupa cadru si cuvant dupa cuvant, aceasta echipa face cate un pas tot mai aproape si mai aproape de partea ta aceea sensibila indiferent unde incerci s-o ascunzi.

Cu atat de multe filme care incearca sa stoarca emotia noastra cum de reuseste acest film atat de bine? Poate pentru ca toate cuvintele lui Derrick sunt adevarate si perfect potrivite pentru coloana sonora vizuala a fratilor Holechek …

Acolo unde unele filme se concentreaza vizual pe actiune rapida acest film ne reaminteste ca uneori tot ce ne trebuie este adevarul si cateva cuvinte puternice sa ne inspire indiferent daca sunte realizatori de film sau audienta.