Postul
Eu stiu o poveste extraordinara despre mine si nu prea stiu cum sa fac sa o povestesc fara sa ma laud. E o povestioara cu adevarat minunata care negresit trebuia spusa, iar astazi pare a fi ziua potrivita. Asadar:
Despre copilarie
N-am fost niciodata niste oameni bogati si nici n-am avut vocatia agonisirii ci mai degraba a bucuriei imediate. Vorba lu’…
Lingvistica e dificilă
Cândva, pe la 17 ani, într-un eseu de pregătire pentru o fază națională scriam: „Life’s a rollercoaster ride. It takes…
Ştrampii – mici detalii vestimentare
In cutiuta mea cu bucatele de frumos am mai adus o bijuterie – in vizita, o prietena ce spune frumos…
20 de wati de speranta
20 de wati de speranta Două întâmplări aparent fără vreo legătură între ele mi-au marcat săptămâna asta înainte de Paște.…
Iubirile la vremea lor
Iubirile cele bune la vreme lor nu trebuie sa-ti fi parut neaparat astfel. Se prea poate ca in anii cei putini, putin sa-ti para o dragoste anume, neinsemnata ca sa slefuiasca muchii de inima colturoasa
Povesti de copil „nascut cu infinitul in inima”
Am mai avut-o invitata aici pe minunata profesoara de matematica iubitoare de litere din Constanta – Micul Print. N-am sa…
Rochia magica
Pe 30 Martie anul trecut postam „Despre o rochie” de Cristina Snyder. Astazi e 30 Iunie si cu o intarziere…
O poza c-o poveste
Practică veche, să pui copilul în mijlocul camerei, înconjurat de lucruri. Zburătoare. Și să-l lași s-aleagă singur. Unul.
Schimbam prejudecati cu arta?
L-am regăsit pe Nae Caranfil după mulți ani. Ultima dată vorbeam în direct la radio despre succesul filmului Filantropica. De atunci au trecut anii, iar Nae Caranfil a rămas fidel calității și nu cantității. Când l-am sunat era tot la filmare. Sau, aș spune eu, la film mare: „Closer to the Moon”. Notați-l. Filmul e în faza finală, astfel încât am avut timp să împărțim o cafea și o discuție, ambele extrem de agreabile. Interviul va apărea în Revista Millésime, numărul de vară. Un scurt fragment: