Biblioteci
Scria un prieten al meu pe Facebook intr-o nustiucareseara: „E o emisiune la tv in care se numara cate like-uri au pozele de pe facebook de la unii si altii, vedete cica. Ce distrusi.”
Am eu o idee: Nu mai bine ar face naibii o emisiune în care să aducă voci calde, frumoase, cu dicţie bună şi să citească o carte pe săptămână? Sunt atâţia oameni pentru care a cumpăra o carte înseamnă un efort financiar greu de suportat, serios vorbesc! Biblioteci … oh, ăsta este un cuvânt obscen! Nu mai avem de mult! Deci pe când şi unde o astfel de emisiune? Să mă duc mai bine la culcare, nu?!
Stiu, o sa mi se spuna „cum sa nu avem biblioteci? Mama citeste doar carti de la biblioteca, desi are casa plina de carti…” Da, la Cluj!
Sau „cutare ong sau vedetuta organizeaza un program de citit in parc cand infloresc ciresii” … Asa, si?! In restul timpului ce si cum facem cu cititul pentru toti?
Cristina Dobrescu (de la Livrez Dragoste) a facut o colecta si a adunat cateva mii de carti pentru niste copii vitregiti de soarta. Foarte frumos. Dar ce facem cu oamenii mari? Cum ii rupem din fata televizorului blocat pe latrinatv?
Intr-un oras de trei milioane de oameni, daca mai sunt 5-6 biblioteci e mare minune … Si din astea, trei sunt in centru. Vorbesc despre biblioteca la indemana oricui, mai ales a celui ce nu poate sa cumpere o carte.
Cand numeri bibliotecile dintr-o capitala pe degetele de la maini se cheama ca nu ai biblioteci. Nici macar una pe sector! In plus, acum 30 de ani erau si prin cartiere, ba venea biblioteca mobila (un autobuz mare si frumos colorat) saptamanal printre blocuri, pe langa scoli si piete si incuraja, atragea spre citit. Aveam in drumul spre scoala (lung, e adevarat! ca traveram Bucurestiul) sase biblioteci publice. Sa va spun cate mai sunt azi din Berceni si pana la Unirea? UNA. Biblioteca Metropolitana.