Too Close to Heaven

Too Close to Heaven

„Era a treia zi la rând şi deja Dedal, numit și Icarul Mare de prieteni, era disperat. Icar căzuse deja de trei ori şi era plin de julituri şi trebuise să se întoarcă după el, de fiecare dată.
„Icăruș, fiule, de câte ori să-ți spun? Zbori prea sus, ești prea avântat! Nu te mai apropia de soare că ți se topesc aripile și am lucrat degeaba. Și mai cazi și de foarte sus. Chiar crezi că te pot prinde la nesfârșit?”
„Soare seems to be the hardest word..”, începu Icar să fredoneze, adăugând imediat cu o sclipire în ochi:
„Dar atunci de ce nu putem zbura noaptea, tată? Aripile, dacă zburăm noaptea, nu numai că nu se mai topesc, dar țin mai mult, poate și o lună!”
Dedal se întoarse mustrător spre fiul său:
„Noaptea oricine poate evada, e destul să visezi și gata. Noi rămânem fideli poveștii, cum ne-a fost scris.
Pană la capăt.” – Liviu Balint

Comentati?