Probam o casuta?

Artista japoneza Aki Inomata s-a amuzat imaginând cochilii pentru un sihastru crăbușor. Și ca să-l aducă în prezent s-a inspirat din arhitectura printată 3D. Un proces interesant și extrem de reușit vizual. În plus locatarul schimbă căsuțele ca pe șosete 😀 Admirați portofoliul și urmăriți-l pe fericitul proprietar probând cșsuță cu căsuță. 🙂

Ceea ce veți admira este pur și simplu fabulos. Industria jucăriilor, accesibile, realizate cu resurse puține va avea cel mai mult de câștigat. Dar nu numai. Am văzut un material (cred că era doar o ştire pierdută prin mult balast media) despre un tată fără posibilităţi materiale care – având un copil născut cu o malformaţie a antebraţului – s-a gândit că imprimanta 3D îi va rezolva – cel puţin pe perioada copilăriei – problemele: s-a apucat şi i-a construit micuţului (7-8 ani) o mână „robotică” suficient de utilă cât puştiul să ţină de exemplu ghidonul bicicletei cu ea şi extrem de ieftină cât să-şi permită să o tot schimbe în perioada de creştere; sigur, arăta precum jocurile de lego, nu vă gândiți la cine ştie ce sofisticătură, dar nevoia imediată, independenţa copilului şi costurile extrem de reduse au acoperit (elegant) nevoile omului.

thailand_web

santorini_web

minato_web

nyc_web

windmill_web

greece_web

Process of „Why Hand Over a ‘Shelter’ to Hermit Crabs?” Aki Inomata from Aki Inomata on Vimeo.

Comentati?