Povestea SMS-ului si a celor 160 de caractere ale sale

Am gasit in LA Times un articol interesant despre istoria limitarii la 160 de caractere a mesajului SMS.

Singur intr-o camera din Bonn, Germania, Friedhelm Hillebrand asezat in fata masinii sale de scris, asterne la intamplare propozitii si intrebari pe o coala de hartie. Pe masura ce inainteaza cu scrisul, Hillebrand socoteste numarul de litere, numere, semne de punctuatie si spatii de pe pagina. Fiecare prezentare se intinde pe un rand sau doua si aproape intotdeauna se incadreaza in mai putin de 160 de caractere.

Acesta a devenit numarul magic al lui Hillebrand, si a stabilit standardul uneia dintre cele mai populare forme de comunicare digitala de astazi: mesajul text sau arhicunoscutul SMS.

„Este suficient,” avea el sa spuna in 1985, cand avea 45 de ani. „Perfect suficient.”

Cercetatori in comunicatii si o duzina de alti specialisti in lingvistica, psihologie si comunicare si-au prezentat studiile referitoare la standardizarea tehnologiei ce ar fi permis telefoanelor mobile sa transmita si sa afiseze mesaje text. Din cauza restrictiilor lungimii de banda a retelelor wireless de la acea vreme, ce erau in majoritate folosite pentru telefoanele de masina, fiecare mesaj trebuia sa fie cat mai scurt posibil.

Inaintea experimentului sau dactilografiat, Hillebrand avuse o cearta cu un amic despre capacitatea celor 160 de caractere de a exprima mai toate gandurile. „Prietenul meu mi-a spus ca va fi un lucru imposibil pentru piata, dar eu am fost mult mai optimist” spunea Hillebrand. Optimismul lui a fost cat se poate de acoperit. Mesajul text a devenit cea mai importanta forma de comunicare mobila de pe intregul glob. Americanii de exemplu trimit mai multe mesaje de pe mobil decat efectueaza convorbiri telefonice, conform unui raport Nielsen Mobile efectuat anul trecut.

Utilizatorii americani de telefonie mobila au efectuat o medie 357 de mesaje text pe luna in al doilea trimestru al lui 2008 fata de o medie de 204 convorbiri telefonice, spune raportul.

SMS-urile au fost o binefacere pentru telecomunicatii. Giganti precum Verizon Wireless si AT&T taxeaza 20 pana la 25 de centi un mesaj, sau $20 pentru mesaje nelimitate. Verizon are 86 milioane abonati, in timp ce serviciul AT&T wireless are 78,2 milioane.

Twitter, reteaua sociala online cu cea mai rapida crestere, ce a fost practic „adoptata” in masa de politicieni, celebritati … piata de desfacere a stirilor, are propriul sau AND in trimiterea mesajelor. Pentru a evita nevoia de impartire a mesajelor text de pe mobil in mai multe parti, creatorii twitter au fixat lungimea „ciripitului” la 140 de caractere, pastrand diferenta de 20 pentru adresa unica a utilizatorilor. Probabil ca in 1985, tipii ce au inventat Twitter inca se jucau cu masinutele.

Hillebrand a capatat si mai multa incredere in ideea sa dupa investigatiile sale mai degraba nestiintifice. Ca si Presedinte al comisiei serviciilor non-verbale in cadrul Global System for Mobile Communications (GSM), un grup ce stabilea standardele pentru majoritatea pietei globale mobile, el a impins un pic planurile grupului in 1986. Toate telefoanele mobile sau celulare, au decretat ei, trebuie sa suporte serviciul de mesaje scurte (short messaging service = SMS).

Initial, echipa lui Hillebrand a putut sa „potriveasca” doar 128 de caractere in acel spatiu, dar nu parea deloc suficient. Taind din spatiul destinat literelor, numerelor si simbolurilor destinate reprezentarii sistemului, au reusit sa mai stoarca un pic de spatiu pentru alte 32 de caractere. Si totusi comisia continua sa se intrebe daca 160 de caractere este maximul suficient pentru a demonstra utilitatea acestei forme de comunicare. Neavand niciun pic de cercetare de piata, si-au bazat presupunerile initiale pe doua „argumente convingatoare”, a spus Hillebrand. Unul din ele a fost acela ca adesea cartile postale nu au mai mult de 150 de caractere. Al doilea a fost acela ca, in urma analizarii unui set de mesaje trimis prin Telex, serviciu de retea telegrafica pentru uz profesional, si in ciuda faptului ca nu existau limitari tehnice, transmisiile telex erau in mod normal cam de aceeasi marime ca si cartile postale.

Doar uitati-va la lungimea medie a mesajelor email de astazi, mai spune el. Marea majoritate contin esenta in spatiul destinat subiectului, restul adesea continand un rand sau doua prin care cerem o favoare sau aducem adaugiri ori elemente suplimentare asupra unui proiect particular.

Insa lungimea nu a fost singura limitare a sms-urilor. Scrierea mesajelor era greoaie. Cu litere multiple alocate fiecarei cifre de pe tastatura, gasirea singurei litere corecte „lua” doua trei apasari ale tastei. Scrierea unei propozitii sa doua se dovedea a fi o osteneala. Insa chiar si cu acest inconvenient, mesajele text si-au luat zborul. Repede. Hillebrand nu si-a imaginat vreodata cat de repede si cat de global aceasta tehnologie avea sa fie adotata.

Ceea ce a fost initial imaginat ca un mod de comunicare pentru cei ce se aflau mai tot timpul la volan si puteau astfel sa comunice cu propriile birouri (un soi de legatura cu birouri mobile) este astazi forma preferata de comunicare pentru utilizatoriii de telefoane mobile de toate varstele.

„Nimeni nu si-a imaginat cat de repede si de usor tinerii vor folosi aceasta tehnologie” spunea Hillebrand. El este inca fascinat de povestile cuplurilor ce si-au spus adio prin intermediul mesajului sms. Sau de campionatele de scriere de sms-uri.

Odata cu dezvaluirea povestii celor 160 de caractere lumea si-ar putea inchipui ca el este bogat, dar nu este nici pe departe, spune Hillebrand. Nu primeste royalitati pentru mesajele text. Nu a primit si nu primeste nici macar o centima pentru fiecare mesaj trimis de cineva, asa cum primesc muzicienii pentru folosirea sau difuzarea melodiilor lor. In present Hillebrand locuieste in Bonn, manageriaza compania Hillebrand & Partners, si o companie de consultanta in patentarea tehnologiilor. A scris o carte despre crearea GSM, un volum cartonat de $255.

In urma unei pensionari anticipate pe care nu si-a dorit-o, Hillebrand se gandeste la urmatorul sau proiect. Mesageria multimedia ar putea beneficia de reglementari, spune el. Cu atat de multe telefoane ce fac fotografii, ce ruleaza intr-o varietate incredibila formate video si audio, nu poti fi sigur niciodata ca prietenii tai au un telefon capabil sa le si afiseze. Trebuie sa se gandeasca cineva la un „limbaj universal” pentru toate. Doar ca de data asta este hotarat sa fie si rasplatit pentru munca sa. (adaptare dupa Mark Milian)

Comentati?